Castigul salarial mediu lunar crescut pana la 3.801 de lei

Castigul salarial mediu lunar crescut pana la 3.801 de lei
marţi, 26 septembrie 2023 Economie

Potrivit Institutului National de Statistica (INS), in 2022, castigul salarial mediu brut lunar la nivel national a fost de 6.126 de lei, inregistrand o crestere semnificativa de 10,7% (+591 de lei) fata de anul precedent. Castigul salarial mediu net lunar a atins 3.801 de lei, in crestere cu 11,3% (+385 de lei) comparativ cu 2021.

Cele mai mari castiguri salariale medii nete lunare in 2022, in comparatie cu media pe economie, s-au inregistrat in domenii precum informatii si comunicatii (+102,4%), intermedieri financiare si asigurari (+65%), productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat (+57,4%), administratie publica (+46,5%), industria extractiva (+44,0%), precum si activitati profesionale, stiintifice si tehnice (+26,2%).

Pe de alta parte, castigurile salariale medii nete lunare sub media pe economie au fost inregistrate in domenii precum hoteluri si restaurante (-43%), alte activitati de servicii (-37,4%), tranzactii imobiliare (-27,7%), activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport (-23,4%), distributia apei, salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare (-18,8%), activitati de spectacole, culturale si recreative (-15,3%), comert cu ridicata si cu amanuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelor (-15,2%), agricultura, silvicultura si pescuit (-14,5%), industria prelucratoare (-9,5%), transport si depozitare (-8,8%), precum si constructii (-7,8%).

Conform datelor INS pentru anul 2022, indicele castigului salarial real, calculat ca raport intre indicele castigului salarial nominal net si indicele preturilor de consum al populatiei, a atins 222,4% fata de nivelul din 1990, o scadere de 5 puncte procentuale fata de anul anterior.

Castigul salarial mediu brut lunar pentru femei a fost, in medie, cu 3,5% mai mic decat cel al barbatilor, situandu-se la 6.012 lei (fata de 6.231 lei pentru barbati). In termeni neti, femeile au castigat cu 6,3% mai putin, adica 248 lei lunar (3.672 lei in comparatie cu 3.920 lei pentru barbati).

Barbatii au inregistrat castiguri salariale medii nete lunare mai mari decat femeile in majoritatea sectoarelor economice, cu diferente semnificative in domenii precum intermedieri financiare si asigurari (34,6%), industria prelucratoare (23,4%), informatii si comunicatii (22,1%), alte activitati de servicii (19,2%), si comert cu ridicata si cu amanuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelor (18,7%).

In ceea ce priveste distributia geografica, 37 de judete au inregistrat castiguri salariale medii nete lunare sub media pe economie in 2022. Cele mai mici castiguri s-au consemnat in Teleorman (2.881 lei, -24,2% fata de medie), Vrancea (2.888 lei, -24%), Harghita (2.924 lei, -23,1%), Valcea (2.950 lei, -22,4%), Bistrita-Nasaud (2.951 lei, -22,4%), Mehedinti (2.954 lei, -22,3%), si Botosani (2.958 lei, -22,2%).

In contrast, cele mai mari castiguri salariale medii nete lunare au fost inregistrate in Bucuresti (5.304 lei, +39,5% fata de medie), Cluj (4.679 lei, +23,1% fata de medie), Timis (4.251 lei, +11,8% fata de medie), Ilfov (3.958 lei, +4,1% fata de medie), si Iasi (3.939 lei, +3,6% fata de medie).

Costul mediu lunar al fortei de munca in 2022 a fost de 6.426 lei pe salariat, in crestere cu 10,8% fata de anul anterior. Acest cost a crescut in toate domeniile economice, cu cele mai semnificative cresteri in hoteluri si restaurante (+20,3%), productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat (+15,4%), comert cu ridicata si cu amanuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelor (+14,7%), si agricultura, silvicultura si pescuit (+14,4%).

Conform datelor INS, cea mai mica crestere a costului mediu lunar in comparatie cu anul precedent s-a inregistrat in domeniul sanatatii si asistentei sociale (+1%).

Pentru a sprijini companiile, au fost furnizate transferuri de la bugetul de stat catre angajatori pentru perioadele de inactivitate (cazuri de somaj tehnic la initiativa angajatorului, reduceri temporare ale timpului de lucru, supravegherea copiilor in situatia inchiderii temporare a scolilor). De asemenea, s-au oferit stimulente pentru ocuparea fortei de munca prin (re)angajarea anumitor categorii de persoane, cum ar fi absolventii si somerii. In comparatie cu anul precedent, ponderea acestor transferuri in totalul cheltuielilor cu forta de munca (cheltuieli directe si indirecte) a fost mult mai mica (0,1%), cu variatii moderate intre sectoarele economice, conform INS.

Cele mai mari proportii ale transferurilor de la bugetul de stat in totalul cheltuielilor cu forta de munca s-au inregistrat in industria hotelurilor si restaurantelor (0,8%), urmate de domeniul activitatilor de spectacole, culturale si recreative (0,2%). Costul mediu lunar a fost semnificativ mai ridicat decat media pe economie in sectoare precum informatiile si comunicatiile (+97,1%), intermedierea financiara si asigurarile (+71,1%), productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat (+64,8%), industria extractiva (+54,3%), sanatate si asistenta sociala (+26,1%), activitati profesionale, stiintifice si tehnice (+24,1%), si administratia publica (+22,9%).

Cele mai scazute valori ale costului mediu lunar sub media pe economie s-au inregistrat in hoteluri si restaurante (-42,9%), alte activitati de servicii (-36,0%), tranzactii imobiliare (-24,7%), constructii (-24,1%), si activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport (-21,8%).

In privinta numarului mediu de salariati in 2022, acesta a fost de 5,209 milioane de persoane, in crestere cu 115.200 de persoane comparativ cu anul precedent, ca urmare a extinderii activitatii anumitor companii.

Salariatii barbati au continuat sa reprezinte majoritatea, cu 52% din totalul salariatilor (adica 2,711 milioane de persoane). In comparatie cu anul anterior, numarul mediu al salariatilor barbati a crescut cu 47.000 de persoane, in timp ce numarul salariatelor femei a crescut cu 68.200 de persoane.

Repartizarea salariatilor pe sectoare economice arata ca majoritatea s-au concentrat in sectorul tertiar, reprezentand 64,1% (43,6% in servicii comerciale si 20,5% in servicii sociale). In sectorul secundar (industrie si constructii) au lucrat 33,5% dintre salariati, iar in sectorul primar (agricultura, silvicultura si pescuit) numai 2,4%.

Activitatile din constructii si industria extractiva au fost predominant desfasurate de catre barbati, reprezentand 86,7%, respectiv 83% din totalul angajatilor in aceste sectoare economice.

Salariatii de sex feminin au dominat in urmatoarele domenii economice: sanatate si asistenta sociala (79,3% din totalul angajatilor in acest domeniu), invatamant (72,9%), intermediere financiara si asigurari (69,7%), si hoteluri si restaurante (60,8%).

Comparativ cu anul precedent, s-au inregistrat cresteri semnificative ale numarului mediu de salariati in sectoare precum informatiile si comunicatiile (+18.800 persoane), comertul cu ridicata si cu amanuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelor (+18.200 persoane), hoteluri si restaurante (+15.600 persoane), constructii (+15.000 persoane), sanatate si asistenta sociala (+10.700 persoane), precum si in activitatile de servicii administrative si activitati de servicii suport (+10.000 persoane).

In schimb, cele mai semnificative scaderi ale numarului mediu de salariati s-au inregistrat in productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat (-1.800 persoane), precum si in intermediere financiara si asigurari (-1.300 persoane).

Datele furnizate de INS arata ca la sfarsitul anului 2022, numarul total de salariati a fost de 5,6 milioane de persoane. Comparativ cu sfarsitul anului precedent, numarul de salariati a inregistrat o crestere de 90.800 persoane, din care 63.900 persoane au fost femei.

Din perspectiva regionala, numarul de salariati a inregistrat cresteri in toate regiunile de dezvoltare, cele mai semnificative fiind inregistrate in regiunile Bucuresti-Ilfov, cu 28.600 persoane, Nord-Est, cu 12.300 persoane, Centru, cu 11.500 persoane, Nord-Vest, cu 9.800 persoane, si Sud-Muntenia, cu 9.200 persoane.

Regiunea Bucuresti-Ilfov a concentrat 22,4% din totalul salariatilor din economie, fiind urmata de regiunile Nord-Vest (13,9%), respectiv Centru (12,7%). Regiunile de dezvoltare in care activitatile din sectorul primar au depasit media nationala de 2,4% au fost Sud-Muntenia (4,0%), Sud-Est (3,6%), Nord-Est (3,1%), si Vest si Sud-Vest Oltenia (2,8% fiecare).

De asemenea, regiunile de dezvoltare in care s-a concentrat o proportie mai mare a salariatilor in sectorul industrial si constructiilor decat media nationala de 33,2% au fost Centru (40,8%), Vest (38,9%), Nord-Vest (37,9%), Sud-Muntenia (37,8%), respectiv Sud-Vest Oltenia (36,1%). Cea mai mare pondere a salariatilor din domeniul serviciilor comerciale s-a inregistrat in regiunea Bucuresti-Ilfov (61,8% fata de media nationala de 44,5%), iar in sectorul serviciilor sociale, cea mai mare pondere s-a inregistrat in regiunea Nord-Est (26,4% fata de media nationala de 19,9%).

La sfarsitul anului 2022, numarul mediu de salariati in societatile cu capital privat a fost majoritar (76,7%) si a inregistrat o crestere cu 1,9% in comparatie cu anul precedent.

Conform INS, majoritatea angajatilor lucrau in societatile comerciale, reprezentand 79,8% din totalul angajatilor la sfarsitul anului, in crestere cu 1,7% fata de anul precedent.

Foto: pixabay.com

Adriana Vaduva

×Website-ul nostru foloseste cookies. Navigand in continuare, va exprimati acordul pentru folosirea acestora. Pentru mai multe detalii consultați politica noastră de confidențialitate.