Intr-o miscare asteptata de piata, Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei (BNR) a decis, intr-o recenta sedinta, sa mentina stabila rata dobanzii de politica monetara la 7% pe an, conform unui comunicat emis de institutie. Aceasta decizie vine in contextul in care rata dobanzii a ramas neschimbata de la inceputul anului trecut, cand BNR a efectuat o majorare de la 6,75% la 7%.
In plus, Consiliul a decis sa mentina neschimbata rata dobanzii pentru facilitatile de creditare (Lombard) la 8% pe an si rata pentru facilitatile de depozit la 6% pe an. De asemenea, se vor pastra la nivelurile curente ratele rezervelor minime obligatorii atat pentru pasivele in lei, cat si pentru cele in valuta ale institutiilor de credit.
Aceasta decizie de politica monetara reflecta o abordare prudenta si echilibrata a BNR in contextul economic actual, avand in vedere necesitatea de a echilibra inflatia si cresterea economica. Strategia BNR pare sa fie una de mentinere a stabilitatii pe termen lung a economiei romanesti, in ciuda provocarilor si incertitudinilor economice globale.
"Deciziile CA al BNR vizeaza readucerea durabila a ratei anuale a inflatiei in linie cu tinta stationara de 2,5 la suta a1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipatiilor inflationiste pe termen mediu, intr-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile. In contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice si implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care sa stimuleze potentialul de crestere pe termen lung sunt esentiale pentru mentinerea stabilitatii macroeconomice si intarirea capacitatii economiei romanesti de a face fata unor evolutii adverse. BNR monitorizeaza atent evolutiile mediului intern si international si va continua sa utilizeze instrumentele de care dispune in vederea indeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preturilor pe termen mediu", precizeaza institutia.
Intr-un recent raport al Bancii Nationale a Romaniei (BNR), s-a constatat o scadere neasteptata si semnificativa a ratei anuale a inflatiei in ultimele doua luni ale trimestrului IV 2023, ajungand la 6,72% in noiembrie, comparativ cu 8,83% in septembrie. Acest declin a fost influentat de incetinirea cresterii preturilor la alimente si energie si de scaderea preturilor combustibililor, datorata reducerii cotatiilor internationale la titei.
De asemenea, rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat, care exclude anumite elemente volatile precum preturile alimentelor si energiei, a inregistrat o reducere semnificativa, ajungand la 9,1% in noiembrie de la 11,3% in septembrie. Acest lucru se datoreaza in parte efectelor de baza
dezinflationiste mai pronuntate, scaderii preturilor produselor agroalimentare la nivel global si masurilor de plafonare a adaosului comercial la produsele alimentare de baza, precum si unei dinamici reduse a preturilor importurilor.
In plus, rata anuala a inflatiei masurata prin Indicele Armonizat al Preturilor de Consum (IAPC) – un barometru al inflatiei pentru statele membre ale Uniunii Europene – a scazut la 6,9% in noiembrie, comparativ cu 9,2% in septembrie. Rata medie anuala a inflatiei IPC (Indicele Preturilor de Consum) si cea calculata pe baza IAPC au cunoscut, de asemenea, o scadere in noiembrie la 11,2% si, respectiv, 10,3%, fata de 12,6% si 11,4% in septembrie.
Din perspectiva activitatii economice, cresterea a incetinit semnificativ in trimestrul al treilea al anului 2023, inregistrand un avans de 0,9% comparativ cu 1,6% in trimestrul precedent, o evolutie care a fost mai putin severa decat estimarile initiale. Aceasta dinamica sugereaza o posibila restrangere mai moderata a excesului de cerere agregata in aceasta perioada, decat se anticipase initial.
Cresterea economica a Romaniei a avut o usoara intensificare in trimestrul al treilea al anului 2023, inregistrand un avans de 1,1% comparativ cu acelasi interval din anul anterior, fata de o crestere de 1% in trimestrul anterior. Aceasta evolutie moderata vine in contextul unui impact contractionist crescut al variatiei stocurilor, in timp ce contributia consumului public s-a dovedit a fi usor negativa. Pe de alta parte, investitiile in capital fix au aratat o revigorare notabila, atingand o crestere anuala de doua cifre, iar consumul gospodariilor a crescut pe parcursul anului dupa o perioada de stagnare.
De asemenea, exporturile nete au continuat sa sprijine expansiunea economica, avand in vedere cresterea mai rapida a exporturilor fata de importuri. Aceasta tendinta a condus la o usoara reducere a deficitului comercial si la o diminuare semnificativa a deficitului de cont curent pe parcursul anului, desi cu un ritm mai moderat in trimestrul al treilea, datorita incetinirii ameliorarii balantei veniturilor primare.
Conform Bancii Nationale a Romaniei, datele recente sugereaza o incetinire usoara a cresterii economice in trimestrul IV 2023, cu toate acestea, se preconizeaza o expansiune anuala mai solida decat estimarile anterioare. In octombrie 2023, vanzarile cu amanuntul si serviciile adresate populatiei si-au reaccelerat cresterea, in timp ce sectorul auto-moto a inregistrat o scadere mai temperata. De asemenea, productia industriala si-a redus semnificativ contractia anuala, iar constructiile au continuat sa creasca la un ritm anual robust, desi in descrestere fata de trimestrul precedent. In plus, exporturile de bunuri si servicii au avansat la un ritm mai moderat fata de importuri, influentand astfel evolutia deficitului comercial si a celui de cont curent in luna octombrie.
In ceea ce priveste piata muncii, datele recente indica o stagnare a cresterii numarului de angajati in economie in lunile septembrie si octombrie, iar rata somajului a ramas relativ constanta inclusiv in noiembrie. De asemenea, s-a observat o continuare a tendintei usor descrescatoare a dinamicii costului unitar cu forta de munca in industrie, desi aceasta se mentine la un nivel ridicat. Sondajele de specialitate arata o scadere a intentiilor de angajare in trimestrul IV 2023 si o reducere semnificativa a deficitului de forta de munca raportat de companii, in special in industrie si servicii.
In ceea ce priveste piata monetara, ratele dobanzilor interbancare au inregistrat scaderi usoare in prima parte a lunii noiembrie 2023, stabilizandu-se ulterior, in timp ce randamentele titlurilor de stat au crescut brusc la mijlocul trimestrului IV 2023, urmand apoi o tendinta descrescatoare, aliniata cu evolutiile din economiile avansate si regiune. Aceste evolutii au fost influentate de ajustarea asteptarilor investitorilor legate de politica monetara a Fed si au avut un impact asupra apetitului global pentru risc.
Cursul de schimb leu/euro a ramas relativ stabil in lunile noiembrie si decembrie, iar leul s-a apreciat in raport cu dolarul american, reflectand o slabire graduala a monedei americane pe pietele financiare internationale.
Creditarea sectorului privat a aratat semne de stabilizare la inceputul trimestrului IV 2023, cu usoare cresteri inregistrate in octombrie si noiembrie, pana la un nivel de 5,4%, comparativ cu 4,5% in septembrie. Aceasta evolutie a fost determinata de o reaccelerare a creditarii in lei, care a compensat scaderile semnificative ale componentei in valuta. In acest context, ponderea creditelor in lei in totalul creditelor acordate sectorului privat a continuat sa creasca, atingand 68,5%
in noiembrie, fata de 68,1% in septembrie. Acest trend subliniaza o crestere a increderii in moneda nationala si o preferinta tot mai mare pentru finantarea in lei, reflectand totodata si evolutiile de pe pietele financiare internationale.
Adriana Vaduva