Iata ce a spus avocatul avocatul Bogdan Petre Ilie despre deductibilitatea taxei pe valoare adaugata in Romania.

Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal a facilitat aceasta procedura, in conformitate cu jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE), dupa cum urmeaza.

1. Jurisprudenta CJUE

In octombrie 2014, Tribunalul administrativ din Varna (Bulgaria) a adresat CJUE o solicitare de pronuntare a unei hotarari preliminare cu privire la interpretarea articolelor din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adaugata (Directiva TVA) cu privire la notiunea de prestare servicii si exigibilitatea TVA.

Cererea a fost formulata in cadrul unui litigiu intre o societate („societatea beneficiar") si o autoritate fiscala din Bulgaria („autoritatea fiscala"). Societatea beneficiara incheiase cu patru societati diferite contracte sub forma de abonament, avand ca obiect servicii de consultanta (finantarea intreprinderilor, dezvoltare comerciale, servicii juridice si securitatea informatiilor) prin care societatile prestatoare s-au obligat sa se afle la dispozitia societatii beneficiare pentru oferirea serviciilor atunci cand acestea sunt necesare.

Ulterior solicitarii, administratia fiscala i-a refuzat societatii beneficiare dreptul de a deduce TVA (facturat de prestatorii mentionati anterior), motivand ca nu a fost prezentata nicio proba cu privire la tipul, cantitatea, numarul de ore executate si natura serviciilor furnizate in mod real si totodata ca nu au fost furnizate niciun fel de informatii cu privire la modul de stabilire a preturilor serviciilor.

In acest context, CJUE a fost solicitata sa analizeze in ce masura prestatiile onorate in cadrul unui astfel de contract pot permite constatarea fara instrumente concrete a unei legaturi intre serviciile prestate si contraprestatia primita, de natura a atrage calificarea in sfera prestarilor de servicii impozabile in scopuri de TVA.

CJUE a declarat, in solutionarea altor cauze din jurisprudenta sa si a reiterat, prin Hotararea din 3 septembrie 2015 in cauza C-463/14, ca, atunci cand prestarea de servicii se caracterizeaza, printre altele, prin disponibilitatea permanenta a prestatorului de servicii pentru a furniza, la momentul potrivit, prestarile cerute de beneficiar, nu este necesar, pentru a constata existenta unei legaturi directe intre prestatia respectiva si contraprestatia obtinuta, sa se dovedeasca faptul ca plata priveste o prestare individualizata si punctuala efectuata la cererea unui beneficiar. In consecinta, CJUE statuteaza ca articolele din Directiva TVA la care instanta din Bulgaria a facut referire trebuie interpretate in sensul ca faptul generator al taxei si exigibilitatea acesteia intervin la expirarea perioadei pentru care s-a convenit plata, fara sa prezinte importanta daca beneficiarul a apelat efectiv sau cat de des a apelat la serviciile prestatorului.

Hotararea CJUE are autoritatea de lucru judecat. Ea este obligatorie nu numai pentru instanta din Bulgaria care a initiat procedura intrebarilor preliminare, ci si pentru toate instantele nationale din statele membre. De asemenea, Codul Fiscal prevede in art. 11 alin. 11 ca, in domeniul taxei pe valoarea adaugata si al accizelor, autoritatile fiscale si alte autoritati nationale trebuie sa tina cont de jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene.

2. Ce prevede legislatia din Romania in acest sens?

Conform art. 280 din Codul Fiscal, faptul generator reprezinta faptul prin care sunt realizate conditiile legale necesare pentru exigibilitatea taxei, iar exigibilitatea taxei reprezinta data la care autoritatea fiscala devine indreptatita, in baza legii, sa solicite plata de catre persoanele obligate la plata taxei, chiar daca plata acestei taxe poate fi amanata.

Citeste continuarea pe avocatnet.ro