In cadrul unei recente interventii la B1TV, Veronica Dutu, expert fiscal si CEO la UnionContExpert, a abordat problema imprumuturilor substantiale contractate de Guvernul Romaniei, o tema fierbinte pe agenda publica avand in vedere ca „nu vedem ca o ducem mai bine".

"Da, din pacate, in primele sase luni din 2024, Guvernul a consumat 93% din necesarul brut de finantare din acest an. Acum sa ne intrebam de unde a luat guvernul banii astia. 168 de miliarde de lei reprezinta credite de dezvoltare, ceea ce este foarte bine, care se regasesc in infrastructura," a explicat Dutu. Acesti bani provin din surse majore internationale si locale: "Acesti bani i-au luat de la institutii internationale precum Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare si Banca Europeana de Investitii. Bani am mai luat de la romani si anume sunt finantari atrase de guvern de la populatia Romaniei prin cele doua programe Fidelis si Tezaur."

Ce se intampla cu deifictul bugetar pana la finalul anului? "Daca analizam in continuare tinta de deficit bugetar care se estimeaza a fi undeva la 7% din PIB, sumele ce vor fi imprumutate pana la sfarsit de an, din pacate, vor depasi 250 miliarde de lei pentru a se asigura finantarea Romaniei." Imprumuturile Romaniei vin cu costuri semnificative: "Dobanzile de imprumut ale Romaniei sunt cele mai ridicate din Uniunea Europeana, in special din cauza inflatiei, din cauza deficitului bugetar, dar si din cauza credibilitatii scazute pe care o are clasa politica in fata investitorilor.", a declarat CEO UnionCont.

Detaliile oferite de Dutu arata o imagine complexa a finantelor nationale, subliniind dependenta de imprumuturi costisitoare in contextul unui management fiscal tensionat: "Romania s-a imprumutat cu dobanzi uriase, anul acesta dobanzi care au fost si de 6.9% si avand in vedere necesarul ramas de imprumutat in acest an, peste 70 miliarde de lei, guvernul cu sigurata va mai iesi pe pietele externe pentru a atrage noi finantari."

Aceste declaratii aduc in lumina necesitatea unor politici guvernamentale prudente si transparente in gestionarea finantelor publice, provocand societatea sa fie vigilenta si implicata in monitorizarea deciziilor economice care influenteaza direct bunastarea nationala.