Recent, intr-o interventie la TVR+, Veronica Dutu, expert fiscal si CEO la UnionContExpert, a abordat subiectul cresterii veniturilor bugetare si al costurilor asociate colectarii acestora. Reflectand asupra acestui peisaj fiscal schimbator, Dutu a oferit o perspectiva ampla asupra influentei politicilor fiscale recente asupra bugetului de stat.
Incasari si cheltuieli bugetare in crestere
Conform lui Dutu, "incasarile la bugetul de stat au crescut fata de cele previzionate cu un procent destul de mic, nu e un procent semnificativ". Aceasta crestere modesta a fost impulsata de majorarea taxelor la inceputul anului si de eliminarea facilitatilor fiscale pentru sectoare cheie cum ar fi IT-ul, agricultura si constructiile.
Mai mult, Veronica Dutu a subliniat o noua sursa de venit pentru stat: "de anul acesta se plateste impozitul pe chirii pentru persoanele fizice care au proprietati inchiriate catre companii, deci statul colecteaza practic in avans cu aproape un an de zile aceste impozite pe chirii."
Totusi, chiar daca veniturile statului au crescut, cheltuielile bugetare au inregistrat o crestere si mai semnificativa, "in jur de 30% fata de aceeasi perioada anului 2023", adauga Dutu. Acest dezechilibru intre venituri si cheltuieli ridica semne de intrebare cu privire la sustenabilitatea fiscala pe termen lung.
Implicatiile pentru deficitul bugetar
Discutand despre implicatiile acestor tendinte asupra deficitului bugetar, Dutu remarca: "Daca stateam la nivelul cheltuierilor undeva, la fel ca si in anul 2023, ne puteam lauda ca spre sfarsitul anului am putea avea un deficit bugetar in jur de 5%, dar din pacate lucrurile nu stau asa." Aceasta observatie subliniaza provocarile pe care le intampina guvernul in echilibrarea bugetului national in contextul unui mediu economic si fiscal volatil.
Expertul fiscal a subliniat impactul pozitiv al digitalizarii ANAF-ului asupra conformarii fiscale si a colectarii taxelor, oferind detalii valoroase despre implementarea sistemelor RO e-Factura si RO e-Transport.
Efectele digitalizarii asupra conformarii fiscale
Dutu evidentiaza o conformare voluntara imbunatatita ca urmare a introducerii RO e-Factura, un sistem ce a necesitat adaptari semnificative din partea companiilor: „Este intr-adevar, pentru ca RO e-Factura si toate celelalte programe privind digitalizarea ANAF-ului au dus la o conformare voluntara a companiilor. Aceasta conformare a venit cu niste costuri, deoarece companiile au trebuit sa-si adapteze soft-urile de contabilitate, sa implementeze acest sistem pentru ca statul roman sa gestioneze mult mai bine TVA-ul."
Provocari si beneficii ale noilor sisteme
Implementarea RO e-Transport, care devine obligatorie din iulie, si digitalizarea vamilor prin introducerea scanerelor performante sunt alte exemple de eforturi menite sa imbunatateasca eficienta colectarii. Dutu remarca ca, in timp ce aceste schimbari sunt pozitive, ar trebui sa fie insotite de controale mai stricte asupra companiilor cu risc fiscal ridicat.
Impactul asupra deficitului de TVA
Explicand deficitul de TVA, Dutu mentioneaza doua probleme majore: nedeclararea si neplata TVA-ului. „Deficitul de TVA... are practic cel putin doua componente: este nedeclararea TVA-ului si pe de alta parte neplata TVA-ului la bugetul statului."
Functionalitatea si usurinta sistemului ro e-factura
Dutu lauda functionalitatea sistemului RO E-Factura, care a fost bine primit de companii datorita usurintei in utilizare: „Sistemul RO E-Factura functioneaza foarte bine. Companiile sunt obligate sa declare aceste facturi pe care le emit in termeni de 5 zile... Sistemul este foarte bine pus la punct."
Consecintele nerespectarii noilor reguli
Ea avertizeaza ca, incepand cu 1 iulie, companiile care nu se conformeaza sistemului RO e-Factura vor suferi penalizari severe, inclusiv imposibilitatea deducerii TVA-ului, ceea ce subliniaza importanta conformarii pentru sanatatea financiara a afacerilor.
CEO la UnionContExperta vorbit si despre progresul digitalizarii ANAF si implicatiile sale pentru colectarea taxelor in Romania. Discutia a abordat capacitatea sistemelor digitale actuale de a influenta pozitiv bugetul de stat si perspectivele modificarilor fiscale viitoare.
Digitalizarea ANAF - suficienta pentru imbunatatirea colectarii?
Dutu subliniaza ca, in ciuda eforturilor semnificative de digitalizare, precum implementarea RO e-Factura si declaratia unica inteligenta, provocarile raman in ceea ce priveste maximizarea colectarii taxelor: „Se fac eforturi foarte multe cu cat ANAF-ul va fi digitalizat si nu va depinde de interventia umana, cu atat companiile vor declara mai corect taxele la bugetul statului."
Implicatii fiscale si bugetare
Dutu a comentat si despre realitatile bugetare, punctand ca o colectare mai eficienta nu garanteaza neaparat scaderea sau stabilizarea taxelor. „Nu neaparat," spune ea referindu-se la posibilitatea scaderii taxelor ca urmare a imbunatatirii colectarii. „Atata timp cat cheltuielile bugetare cresc, nu ne bucuram ca incasam mai mult la bugetul statului."
Prevederi fiscale viitoare
Dutu a avertizat ca, in ciuda acestor initiative digitale, exista presiuni pentru cresterea taxelor in viitor, reflectand recomandarile FMI si ale Comisiei Europene. „Cred ca de la anul viitor o sa ne asteptam la cresteri de taxe... sunt dezbateri foarte aprinse pe aceste cresteri de taxe de la anul viitor pe TVA, pe impozitarea progresiva, pe taxe locale."
Cresterea pensiilor si provocarile bugetare
Veronica Dutu a explicat ca, desi este esential sa sprijinim pensionarii prin majorarea pensiilor, acest lucru pune presiune pe bugetul de stat, intr-un context in care resursele financiare sunt deja tensionate. „Va fi greu [sa ne apropiem de tinta deficitului bugetar] pentru ca e normal sa crestem pensiile... Totdeauna s-a spus ca nu sunt bani de pensii, nu sunt bani de salarii," a afirmat Dutu.
Nevoia de gestionare eficienta a bugetului
Dutu subliniaza ca, in ciuda cresterii incasarilor prin initiativele de digitalizare ale ANAF, cum ar fi RO e-Factura si RO e-Transport, exista un segment semnificativ de economie neformala care scapa supravegherii fiscale. „Ar trebui o gestionare mai corecta a banilor care intra la bugetul statului si o atragere cat mai mult a banilor care nu sunt declarati," sugereaza ea.
Intensificarea controalelor si combaterea muncii la negru
Expertul fiscal a mai discutat despre necesitatea de a intensifica controalele fiscale, in special in zonele unde evaziunea fiscala este prevalenta, cum ar fi munca la negru. „Haideti sa ne ducem spre zona celor care nu declara," propune Dutu, indicand ca multe companii evita declararea corecta a veniturilor, ceea ce submineaza capacitatea statului de a finanta necesitati precum pensiile.
Veronica Dutu, expert fiscal si CEO la UnionContExpert, a discutat intr-o recenta interventie la TVR+ despre impactul majorarii salariului minim pe economie, programata pentru 1 iulie, asupra bugetului de stat si a preturilor la consum.
Majorarea salariului minim si bugetul de stat
In contextul majorarii salariului minim, Dutu subliniaza ca, desi acesta va genera mai multi bani pentru bugetul de stat prin taxe si impozite suplimentare, efectul sau asupra economiei nu este exclusiv pozitiv. „Si mai multi bani la bugetul de stat, dar acest salariu minim pe economie marit se va vedea evident in pretul la raft," explica Dutu. Cresterea salariului minim va avea ca rezultat direct cresterea costurilor pentru antreprenori, care, in mod inevitabil, se vor reflecta in preturile finale ale produselor si serviciilor.
Inflatia si preturile la consum
Expertul fiscal avertizeaza ca orice crestere de taxe sau salarii fara o acoperire in productivitate sau venituri suplimentare va conduce la inflatie. „Pentru ca de cate ori statul creste taxele, antreprenorul de unde se ia banii? Ia de la cel care cumpara si evident aceasta orice crestere de taxe se vede intr-un timp foarte scurt in preturile de la raft," afirma Dutu. Acest ciclu de crestere a costurilor si preturilor pune presiune pe consumatori si poate avea efecte negative asupra cererii agregate.
Justificarea si sustenabilitatea salariului minim
Dutu subliniaza ca majorarea salariului minim este partial o cerinta a alinierii la standardele europene. „Acest salariu minim pe economie este cumva justificat. De ce? Pentru ca Comisia Europeana ne impune acel salariu minim european care se apropie de cei 3.700 de lei," explica ea. Totusi, expertul isi exprima ingrijorarea ca salariul minim, desi necesar din perspectiva sociala, nu este intotdeauna corelat cu productivitatea muncii.