Guvernul Romaniei si Ministerul Finantelor Publice au dezvaluit un plan fiscal pe sapte ani, un document de peste 120 de pagini, destinat sa reduca deficitul bugetar sub pragul de 3%, conform cerintelor Uniunii Europene. Cu toate acestea, planul ridica multe semne de intrebare, spune Veronica Dutu, expert fiscal si financiar si CEO la UnionContExpert, care a analizat documentul recent in cadrul unei interventii la RFI Romania.
„Din pacate, acest plan fiscal nu aduce cifre exacte despre directia fiscala a Romaniei. Este mai degraba o promisiune de genul: 'vom face, vom drege'. Dar ramanem fara o claritate concreta. In aceste pagini, avem doar schitate cateva reforme, dar nu avem nicio indicatie clara despre cat vor fi taxele sau cum se vor schimba," afirma Dutu.
Reformele esentiale, dar fara o directie clara
Conform lui Dutu, planul include reforme esentiale, precum reformele fiscale, impozitarea micro-intreprinderilor si revizuirea administrarii sistemului de taxe si impozite. Totusi, lipsa detaliilor ridica ingrijorari in randul contribuabililor si al mediului de afaceri.
„Aceasta revizuire a ratelor de impozitare, mentionata in document, lasa mult loc pentru interpretari. Ne asteptam la cresteri sau scaderi? Aceasta include impozitul pe profit, dividende, contributii sociale si TVA, dar nimic nu este clar," explica expertul fiscal. „Exista discutii despre posibilitatea majorarii TVA-ului de la 19% la 21%, ceea ce ar avea un impact semnificativ asupra economiei."
Sistemul e-Proprietate si impozitarea locala
Un alt punct de reforma in planul fiscal este digitalizarea impozitarii proprietatilor printr-un sistem denumit „e-Proprietatea", menit sa includa toate proprietatile din Romania si sa le evalueze la valoarea lor reala, in loc de grila notariala. „Astfel de masuri ar trebui sa imbunatateasca corectitudinea impozitarii, dar ramane de vazut cum se va implementa in practica," mentioneaza Dutu.
Provocari pentru micro-intreprinderi
Un alt aspect important vizeaza micro-intreprinderile, care, conform planului fiscal, ar putea suferi o ajustare a plafonului de incadrare. In prezent, acesta este stabilit la 500.000 de euro, dar, conform prevederilor PNRR, ar putea fi redus drastic, la 88.500 de euro.
„Avem aproximativ 400.000 de micro-intreprinderi in Romania, angajand circa 2 milioane de persoane. Reducerea plafonului ar insemna un dezastru pentru economia nationala. Aceste intreprinderi sunt cele care sustin activitatea marilor companii prin externalizarea unor servicii. Micsorarea plafonului ar insemna o lovitura pentru mediul de afaceri romanesc si pentru locurile de munca," avertizeaza Dutu.
Impactul promisiunilor salariale asupra bugetului
Planul fiscal vine in contextul in care cheltuielile bugetare, inclusiv salariile din sectorul public, au crescut semnificativ. Anul acesta, salariile din sectorul bugetar au inregistrat o crestere de 20%, o marire pe care multe companii private nu si-au permis-o. „Sa vedem daca aceste promisiuni sunt sustenabile, avand in vedere ca economia nu a avut o crestere la fel de semnificativa," concluzioneaza Dutu.
Iar lucrurile nu se opresc aici. "Mai avem reforma administrarii sistemului de taxe si impozite. Atentie, vor sa introduca un mecanism de detectare timpurie a fraudei in domeniul TVA prin dezvoltarea unui sistem de profilare a contribuabililor." Ea a mentionat ca analiza indicatorilor financiari va avea rolul de a identifica riscurile de frauda fiscala la companii, un aspect necesar in contextul „ghebului de TVA" semnificativ din Romania.
Specialista a explicat cum se va realiza aceasta analiza: „Companiile sunt analizate in functie de gradul de risc, iar acest risc se va duce pe detectarea fraudei pe TVA. Este destul de simplu sa analizezi indicatorii, doar sa existe personal specializat in aceste analize." Totusi, problema ar putea aparea cand companiile de stat cu datorii mari la buget raman neafectate de aceste masuri. „Companiile care isi platesc taxele la stat, daca intarzie doua saptamani sau trei, li se blocheaza conturile. De ce nu se intampla acelasi lucru si la companiile care au datorii foarte mari la stat?" a punctat ea.
Un alt aspect delicat abordat de Dutu este situatia societatilor in insolventa. „Sunt societati care intra in insolventa din diverse cauze: fie din cauza unui management prost, fie a conditiilor de piata, dar poate exista si rea-credinta din partea administratorilor." Veronica Dutu a subliniat ca acest fenomen ridica multe semne de intrebare in cazul in care administratorii exploateaza intentionat resursele companiilor pana la epuizare. „Daca o companie a fost devalizata, ea nu mai are cu ce sa-si plateasca taxele la bugetul statului," a spus Dutu, sugerand ca o reglementare mai stricta in acest domeniu ar putea preveni astfel de cazuri.
CEO UnionContExpert a vorbit si de modul in care unele companii folosesc practici frauduloase pentru a scapa de obligatiile fiscale. In opinia sa, un comportament intentionat de a scoate bani din companie si a o lasa ulterior in insolventa este o schema intalnita in Romania. „Se scot bani din compania respectiva, nu se platesc taxe si impozite si la un moment dat compania se declara in insolventa si prinde orbul, scoate-i ochii," a explicat Dutu, subliniind necesitatea unor masuri mai stricte impotriva acestor practici.
Dutu a remarcat ca in actualul plan fiscal exista prevederi care ar putea responsabiliza administratorii companiilor, mai ales atunci cand acestia duc intentionat compania in insolventa fara a-si achita datoriile catre stat. „In aceasta reforma privind taxele si impozitele este un articol prin care se prevede atragerea raspunderii administratorului companiei in situatia in care, asa cum ai spus si tu, este cu rea credinta – adica voit iti duci compania in insolventa si ai datorii la bugetul statului," a explicat ea. Aceste schimbari legislative ar putea contribui la limitarea cazurilor in care companiile evita responsabilitatea financiara prin intermediul insolventei.
In plus, Dutu a discutat despre posibilitatea utilizarii inteligentei artificiale pentru identificarea companiilor cu practici dubioase. „Inteligenta artificiala poate sa ofere niste indicatori, niste beculete rosii la companiile care au astfel de practici," a adaugat ea. Cu toate acestea, Dutu subliniaza ca interpretarea finala a datelor ramane in sarcina inspectorilor ANAF, care trebuie sa verifice situatiile la fata locului.
Un alt fenomen ingrijorator este practica de a plati angajatii „la gri," adica o parte din salariu este declarata, iar restul este platit „pe sub masa." „Sunt companii care isi platesc salariile jumate-jumate, adica jumate pe bune, jumatate la gri," a explicat Dutu. Aceasta practica poate fi identificata cu usurinta prin analizarea bilanturilor contabile si a raportului dintre cheltuielile cu salariile si numarul de angajati. Dutu sugereaza ca, prin verificarea industriei si a profilului companiei, inspectorii ANAF pot descoperi astfel de discrepante, contribuind astfel la reducerea evaziunii fiscale.
Desi Guvernul intentioneaza sa reduca deficitul bugetar pe parcursul a sapte ani pentru a se alinia cerintelor Uniunii Europene, Dutu atrage atentia asupra lipsei unei viziuni pentru perioada de dupa 2031.
„Acest deficit bugetar se va reduce pe o perioada de sapte ani, aceasta reforma se intinde pana in anul 2031. Dar te intrebi, Romania se opreste la anul 2031? N-ar trebui sa existe si o viziune dincolo de acest an? Adica ne oprim asa, hop, la anul 2031 si dincolo de 2031 nu mai existam?" a declarat ea, subliniind ca o strategie fiscala solida ar trebui sa includa si masuri pe termen lung, care sa asigure o dezvoltare economica stabila si sustenabila.
Totodata, Dutu a mentionat ca deficitul bugetar declarat, de aproximativ 8% la finalul anului, ar putea fi doar o estimare, iar deficitul real ramane, de fapt, necunoscut. „Acesta este deficitul bugetal declarat, dar cel real cred ca nu stie nimeni cat este sau stiu doar cateva persoane," a spus ea, evidentiind complexitatea si opacitatea in estimarea reala a cheltuielilor si veniturilor statului.
Dutu a subliniat si importanta unor politici care sa sprijine dezvoltarea sustenabila a economiei romanesti dincolo de simpla conformare la cerintele bugetare ale UE. „Este crucial sa avem un plan fiscal care nu doar sa vizeze anul 2031, dar sa asigure stabilitate si prosperitate dincolo de acest termen," a adaugat expertul fiscal, subliniind necesitatea unei abordari cu viziune.
Astfel, pentru ca reformele fiscale sa aiba un impact real si sustenabil, Veronica Dutu propune ca Guvernul sa prioritizeze nu doar reducerea deficitului, ci si o serie de masuri care sa ajute economia nationala sa prospere pe termen lung.
Expertul fiscal a analizat implicatiile pe care le-ar putea avea reformele fiscale propuse de Guvern pentru sistemul de impozitare, cu un accent deosebit pe modificarile privind micro-intreprinderile si taxele pe munca. Planul fiscal actual cuprinde mai multe directii de schimbare, dar, potrivit lui Dutu, atentia este concentrata in special asupra modificarii plafonului pentru micro-intreprinderi si asupra reducerii taxelor pe munca.
„In acest moment, bataia mare este pe plafonul la micro-intreprinderi. Aici pot fi afectati si apoi sa vedem ce se intampla cu taxele pe munca," a declarat Dutu, subliniind ca orice schimbare a plafonului ar putea influenta puternic activitatea acestui segment de afaceri, care reprezinta o componenta semnificativa a economiei romanesti.
In ceea ce priveste taxele pe munca, Guvernul a promis o reducere de cel putin 5%, insa Dutu atrage atentia ca ramane de vazut daca aceasta masura va fi intr-adevar aplicata si daca va aduce beneficii reale. „Guvernantii nostri care sunt acum la putere promit ca se vor reduce taxele pe munca, cel putin cu 5%. Sa vedem daca se aplica aceasta reducere a taxelor pe munca," a adaugat ea, subliniind nevoia de masuri care sa sprijine atat angajatorii, cat si angajatii.
CEO UnionContExpert, a explicat logica din spatele masurilor precum reducerea taxelor pe munca in paralel cu cresterea TVA-ului. Aceasta abordare aparent contradictorie ridica intrebari pentru contribuabili, dar, in contextul deficitului bugetar, Guvernul pare sa aiba nevoie de noi surse de finantare. Dutu a subliniat ca reducerea taxelor pe munca ar putea ajuta la imbunatatirea situatiei salariatilor, insa cresterea TVA-ului poate contrabalansa aceste beneficii, afectand costurile generale de trai.
„Daca ne uitam acum la acest deficit bugetar care este foarte mare in comparatie cu ce a avut Romania in anii anteriori, ne dam seama ca guvernul are nevoie de bani ca sa existe, da?" a explicat Dutu. Ea a subliniat ca Romania are optiuni limitate: „ori te duci pe pietele externe si te imprumuti, ori te imprumuti de la propriul popor, exact, prin cele doua programe Fidelis si Tezaur." Aceste initiative, desi utile pe termen scurt, nu rezolva problema deficitului pe termen lung.
In acest context, Dutu a evidentiat o problema esentiala: taxele si dobanzile ridicate. „Ideea e ca niciodata o economie nu s-a dezvoltat daca a avut dobanzi mari si daca taxele au crescut," a declarat ea, subliniind ca dezvoltarea economica necesita conditii favorabile atat pentru antreprenori, cat si pentru angajati. „Antreprenorii sa se poata imprumuta si sa-si dezvolte business-ul si in acelasi timp si salariatului trebuie sa-i dea o gura de oxigen in asa fel incat sa poata sa vina cu drag la munca."
Veronica Dutu a facut o paralela cu un proiect de mare impact pentru economia Romaniei: Autostrada Moldovei. „Autostrada Moldovei este un proiect extraordinar de tara care merge, am inteles ca e undeva in proportie, sunt tronsoane terminate in procent de 90%, de 80%, de 70%, deci acest proiect de tara demonstreaza ca in Romania se pot face lucruri foarte mari," a subliniat Dutu. Pentru ea, acest proiect demonstreaza ca succesul este posibil atunci cand exista „vointa, finantare si forta de munca."
Expert fiscal a vorbt si despre impactul potential al investitiilor in infrastructura, in special in contextul dezvoltarii retelei de autostrazi. Inspirandu-se din exemplul Germaniei, care a reusit sa creeze o retea impresionanta de autostrazi chiar in anii crizei economice din 1929-1933, Dutu a subliniat cum o investitie consistenta in autostrazi ar putea transforma radical economia Romaniei.
„Daca toti banii astia din cresterea taxarii s-ar duce spre autostrazi, in cativa ani Romania s-ar dezvolta exponential," a explicat Dutu. Referindu-se la reteaua germana de autostrazi, ea a mentionat cum acest proiect a devenit motorul economiei europene, intr-un moment in care Germania trecea printr-o criza economica severa. „Cand stranuta Germania, noi suntem deja pe medicamente," a subliniat ea, evidentiind dependenta Romaniei de economiile vestice si nevoia de a dezvolta propriile infrastructuri strategice.
Autostrada Moldovei, un proiect esential in acest context, este considerata de Veronica Dutu drept un catalizator de dezvoltare pentru regiunea istorica. „Gandeste-te ca aceasta autostrada a Moldovei cu siguranta va duce la dezvoltarea zonei respective, cu conditia ca acea zona sa fie si populata," a spus ea. In multe sate din Moldova au ramas doar batranii, ceea ce ar putea limita efectele economice pe termen lung. Cu toate acestea, Dutu este optimista ca odata ce infrastructura va fi gata, investitorii nu vor intarzia sa apara.
„Atata timp cat te duci si tirul va merge pana la Pascani pe autostrada, cu siguranta vor exista investitori si romani si straini care vor avea un interes mare in acea zona," a mentionat ea. Pentru a stimula si mai mult atragerea investitiilor, ea sugereaza ca statul roman sa ia in considerare facilitati fiscale pentru cei care aleg sa investeasca „milioane de euro, sute de milioane de euro" in aceasta regiune.
Bugetul alocat pentru autostrada Moldovei este de 6,1 miliarde de euro, o suma pe care Dutu o considera semnificativa. „Iti imaginezi cati bani s-au bagat acolo? Deci, se poate," a adaugat ea, aratandu-si increderea ca Romania are capacitatea de a dezvolta astfel de proiecte daca exista o vointa politica si economica reala. Aceasta investitie nu doar ca va crea oportunitati de angajare si dezvoltare locala, dar va deschide si accesul spre pietele europene pentru numeroase companii.
Cu toate acestea, Dutu subliniaza ca astfel de proiecte necesita o abordare strategica: dezvoltarea infrastructurii trebuie sa fie dublata de masuri pentru atragerea de populatie activa in zonele rurale si oferirea de stimulente fiscale investitorilor. In absenta acestor masuri, impactul pe termen lung ar putea sa nu fie la fel de semnificativ pe cat s-ar putea spera.
Antreprenoarea a vorbit si despre reformele propuse pentru sistemul de contributii sociale si impactul lor asupra angajatilor si angajatorilor. Desi masurile propuse includ scaderea taxelor pe munca cu 5%, discutiile raman tensionate, mai ales ca exista divergente intre partidele politice cu privire la impozitarea progresiva.
„PNL-ul nu vrea impozitarea progresiva pentru ca, din momentul in care s-a introdus impozitul unic, economia a mers si a functionat. Pe de alta parte, cred ca ar fi corecta o impozitare progresiva," a afirmat Dutu, argumentand ca o astfel de impozitare ar aduce echitate mai ales pentru cei cu salarii minime.
Dutu propune o masura de protectie suplimentara pentru angajatii cu venituri reduse: „Eu propun ca pana in 3.000 de lei sa fie fara taxe. Si abia dupa 3.000 de lei sa te apuci sa impozitezi venitul." Ea argumenteaza ca pentru salariatii cu venituri mici, venitul disponibil este insuficient pentru acoperirea nevoilor de baza, iar o astfel de reforma ar putea aduce o gura de aer financiar celor aflati la pragul de jos al salarizarii.
Cifrele despre costul vietii in Romania subliniaza necesitatea unei abordari mai incluzive in politica fiscala. „O familie cu patru membri are nevoie de minim 10.000 de lei pe luna pentru cosul de baza al existentei. Daca impartim la doi parinti, asta inseamna ca fiecare ar trebui sa castige 5.000 de lei net pentru un trai decent," a explicat Dutu, adaugand ca acest nivel de venit este dificil de atins pentru multi romani.
Chiar daca salariul mediu brut a depasit recent 8.000 de lei, disparitatile salariale sunt considerabile. „Gandeste-te ca sunt oameni care traiesc cu 500 de euro si sunt oameni care traiesc cu 5.000 de euro. Deci decalajul este foarte mare," a subliniat Dutu, indicand astfel nevoia unei reforme fiscale care sa reduca inegalitatile sociale.
Reflectand asupra parcursului economic al Romaniei, ea a remarcat ca desi salariile au crescut si economia s-a dezvoltat de la intrarea in Uniunea Europeana, Romania inca nu a ajuns la nivelul dorit de dezvoltare. „Nu am cunoscut dezvoltarea pe care ne-o dorim noi sa ajungem din urma tarile civilizate din Uniunea Europeana, dar ne-am dezvoltat," a concluzionat ea.
Pe langa subventiile si fondurile europene, planul fiscal propus de Guvernul Romaniei vizeaza si o reducere treptata a deficitului bugetar. „Guvernul vrea sa aduca veniturile bugetare si sa atinga in anul 2024, aceste venituri bugetare sunt in jur de 29,6%, in 2025 vor sa creasca aceste venituri bugetare la 30,5%, in 2026 sa ajunga la 31%," a explicat ea. Pentru a realiza aceste cresteri, guvernul trebuie sa intensifice colectarea veniturilor, in special din zona TVA-ului si a evaziunii fiscale.
„In fiecare an guvernul trebuie sa se preocupe, sa incaseze de fapt mai multi bani din acel gheb de TVA. Si nu numai ghebul de TVA, ci din acel procent de aproximativ 10% care inseamna evaziunea fiscala in Romania," a adaugat Dutu, subliniind ca scaderea evaziunii si colectarea mai eficienta a TVA-ului reprezinta piloni esentiali in planul fiscal propus.
Pe termen lung, acest plan fiscal urmareste sa consolideze finantele Romaniei, insa succesul sau depinde de masuri concrete si de implementarea eficienta a reformelor. Totusi, Dutu avertizeaza ca „este esential sa se pastreze echilibrul intre colectarea de fonduri si sustinerea mediului de afaceri", astfel incat economia sa poata continua sa creasca intr-un ritm sustenabil.
Expertul financiar a abordat provocarile si strategiile legate de reducerea evaziunii fiscale si de echilibrarea bugetului de stat in Romania. In opinia sa, planul fiscal actual este ambitios, dar succesul sau depinde in mare masura de continuitatea si coerenta politicilor fiscale, mai ales avand in vedere schimbarile guvernamentale preconizate.
„Se vorbeste intr-adevar in legatura cu cheltuielile. In anul 2025 vor sa le scada la 41,2% din PIB si in anul 2031 sa ajunga undeva la 35,9% din PIB. De fapt, cheltuielile directe sa fie acoperite din veniturile fiscale," explica Dutu. Aceasta inseamna ca statul roman isi propune sa nu mai fie nevoit sa recurga la imprumuturi pentru a acoperi cheltuielile de baza, ci sa foloseasca strict veniturile generate din colectarea taxelor si impozitelor.
In acest context, o prioritate devine reducerea evaziunii fiscale, o problema cronica a economiei romanesti, care afecteaza grav bugetul de stat. Totodata, Dutu subliniaza importanta unui echilibru financiar care sa asigure finantarea sustenabila a cheltuielilor curente, fara a afecta investitiile publice: „Sa nu se mai imprumute, statul roman sa nu se mai imprumute pentru a plati acele cheltuieli directe, nu vorbim de cheltuieli de investitii, de infrastructura, de dezvoltare a economiei, vorbim doar de cheltuiele directe."
Cu toate acestea, Dutu atrage atentia asupra incertitudinilor legate de continuitatea acestui plan in contextul unui nou guvern. „Aceasta este viziunea guvernului care este acum la conducere. De la 1 ianuarie vom avea un alt guvern si sa vedem daca acest plan fiscal va fi discutat cu guvernul care este acum sau cu guvernul viitor," adauga expertul fiscal, sugerand ca succesul reformelor fiscale propuse depinde de angajamentul viitoarelor administratii.
Scopul principal al acestei ajustari fiscale este, in opinia CEO UnionCont, cresterea veniturilor la bugetul de stat printr-o evaluare mai realista a valorii proprietatilor.
„Scopul e sa aduci cat mai multi bani la bugetul statului," a declarat Dutu, adaugand ca noul sistem de impozitare va tine cont de valoarea de piata a proprietatilor. „Iti dau un exemplu, o proprietate din Bucuresti care se afla in Primaverii sa nu aiba acelasi impozit cu o proprietate de la Vaslui. Chiar daca are aceleasi dotari, chiar daca arata la fel, o proprietate din Primaverii este de aici si pe mii de ori mai scumpa decat aceeasi proprietate pe care o gasesti in alta parte."
Reforma presupune introducerea platformei e-Proprietate, un nou instrument digital menit sa simplifice evaluarea proprietatilor si sa contribuie la corectitudinea fiscala, alaturi de platformele deja existente precum e-Factura, e-TVA, e-Transport si e-Sigiliu. „Pentru asta exista acel e-Proprietate," a explicat Dutu, subliniind importanta digitalizarii si a unui sistem fiscal modernizat care sa reflecte mai fidel valoarea reala a proprietatilor.
Desi planul fiscal vizeaza o serie de reforme menite sa reduca deficitul bugetar si sa ajusteze taxele si contributiile sociale, el nu ofera suficiente detalii concrete privind procentele de impozitare pentru urmatorii ani.
„Noi suntem intr-o incertitudine totala," a explicat Dutu, adaugand ca „nu stim ce taxe vom plati in anul 2025, cu atat mai mult in a doua jumatate a anului 2025, in 2026, 2027, atata timp cat nu exista clar aceste procente prevazute in acest plan fiscal." Aceasta lipsa de claritate in privinta ratelor de impozitare si a taxelor prognozate ingreuneaza planificarea si strategia financiara a companiilor, care se vad nevoite sa opereze intr-un cadru fiscal nesigur.
Desi planul propune revizuirea taxelor si identifica nevoia de a combate evaziunea fiscala, incertitudinea generalizata pune presiune asupra contribuabililor. „Orice strategie fiscala eficienta trebuie sa ofere o viziune stabila si previzibila pentru mediul de afaceri si pentru cetateni," a mai adaugat Dutu, subliniind ca reformele fiscale ar trebui sa fie nu doar transparente, ci si aplicabile in mod sustenabil, astfel incat sa sustina dezvoltarea economica.