Romania continua sa se imprumute la costuri ridicate, iar efectele acestui ritm galopant sunt resimtite pe multiple planuri economice. Veronica Dutu, expert fiscal si financiar, CEO al UnionContExpert, a analizat situatia in cadrul unui interviu acordat B1TV, subliniind implicatiile acestor dobanzi asupra economiei nationale.

Imprumuturi record si dobanzi alarmante

„Anul trecut Romania s-a imprumutat 240 de miliarde de lei de pe pietele externe, iar anul acesta va fi nevoie de un buget de 241 de miliarde de lei. Vedem ca a inceput anul foarte prost la imprumuturi. Romania se imprumuta la inceput de an cu o dobanda de 7,9%. Toate dobanzile astea mari cu care se imprumuta Ministerul de Finante influenteaza negativ economia Romaniei", a declarat Veronica Dutu.

Dobanzile mari nu doar ca ingreuneaza bugetul public, dar au si un efect de domino asupra economiei. Costurile imprumuturilor pentru companii cresc, influentand planurile de investitii si ritmul de dezvoltare.

Prognoza economica in scadere

Conform unui raport al Bancii Mondiale citat de expertul fiscal, prognoza de crestere economica a fost ajustata in jos. „Anul trecut, prin iunie, prognoza era de peste 3%, iar anul acesta, la inceput de an, a fost redusa la 2,1%. Este o scadere de peste 1% in ceea ce priveste cresterea economica a Romaniei", a explicat Veronica Dutu.

Efecte negative in lant

„Aceste dobanzi foarte mari influenteaza cursul de schimb valutar, ceea ce duce la inflatie. Influenteaza o scadere a ritmului de crestere economica si serviciile sociale. De ce? Pentru ca nu mai sunt fonduri pentru a sustine oamenii cu venituri mici, acele fonduri trebuie sa se duca in economie. Pune o frana la dezvoltarile mari de infrastructura si la investitiile mari", a adaugat expertul.

Romania continua sa se confrunte cu un ritm galopant al imprumuturilor, iar previziunile pentru o stopare sau macar o incetinire a acestui fenomen nu sunt optimiste. CEO a oferit o perspectiva clara asupra implicatiilor si directiilor de actiune necesare.

Dobanzile mari – o problema recurenta

„Da, si anul trecut Romania a inceput cu dobanzi mari, iar pe parcursul anului am vazut o usoara scadere, dar nu semnificativa. Sa vedem daca in Romania va exista o stabilitate politica si daca Ministerul de Finante isi va face treaba, pentru ca in acest moment stim ca taxele in Romania au crescut", a declarat Veronica Dutu.

Lipsa unei stabilitati fiscale si politice contribuie la mentinerea unor dobanzi ridicate, ceea ce afecteaza in mod direct costurile de finantare ale tarii.

Posibile schimbari fiscale dupa alegeri

Dupa alegerile prezidentiale, se preconizeaza noi modificari fiscale, care ar putea aduce o povara suplimentara pentru cetateni si companii. „Sunt discutii in legatura cu cresterea TVA-ului la 21%, precum si despre impozitarea progresiva a veniturilor care depasesc 5.000 de euro. Este posibil ca aceste venituri sa aiba o impozitare mai mare decat in prezent, ceea ce, din punctul meu de vedere, nu este corect. Oamenii care castiga mai mult datorita muncii lor si datorita plusvalorii aduse locului de munca nu ar trebui taxati suplimentar", a explicat expertul fiscal.

Deductibilitati pentru cheltuieli strategice

Pentru a sprijini romanii si economia pe termen lung, Veronica Dutu propune introducerea unor deductibilitati fiscale pentru investitiile strategice. „Cred ca Ministerul de Finante ar trebui sa tina cont si de cheltuielile pe care le fac romanii in fiecare zi. De exemplu, sa fie deductibile din impozitul pe venit investitiile care se fac in copii, investitiile pe care le fac romanii in case. Aceste cheltuieli, pe termen lung, contribuie la prosperitatea economica a Romaniei", a sugerat ea.

Investitia in educatia copiilor si in locuinte nu doar ca ar sprijini gospodariile, dar ar contribui la formarea unei economii mai puternice si mai sustenabile.

Romania viitorului: Investitie in educatie si prosperitate

„Daca vom avea niste copii foarte invatati si foarte scoliti, economia Romaniei o va duce bine in viitor. Investim astazi in copiii nostri, iar in viitor vom avea o Romanie mai puternica, mai prospera si cu un nivel de trai mult mai bun", a concluzionat Veronica Dutu.

Ministrul Finantelor a anuntat recent un plan ambitios pentru renuntarea treptata la tranzactiile cash, sustinand ca aceasta masura ar putea sprijini economia Romaniei si ar reduce evaziunea fiscala. Totusi, realitatea arata ca implementarea acestei masuri intampina obstacole semnificative, mai ales in zonele rurale si in anumite industrii.

Romania si dependenta de numerar

„La noi in Romania exista domenii de activitate care sunt preponderent invaluite in cash. Ne uitam la saloanele de intretinere corporala, la agricultura din rural, la pensiunile mici unde cash-ul este la putere. In industria Horeca, marea majoritate a platilor se fac cash", a explicat Veronica Dutu.

Aceasta dependenta de numerar este accentuata in zonele rurale, unde lipsa bancomatelor si a infrastructurii digitale limiteaza accesul oamenilor la metode de plata electronice. Mai mult, obiceiurile de consum si reticenta la schimbare contribuie la perpetuarea preferintei pentru numerar.

Limitari si reglementari pentru platile cash

Desi eliminarea completa a numerarului este putin probabila, anumite reglementari pot fi implementate pentru a reduce utilizarea acestuia. „O interzicere totala a platilor cash nu cred ca va exista nici in Uniunea Europeana. Dar se pot impune niste plafoane. De exemplu, sa nu se mai poata face plati cash in valoare mai mare de 2.000 sau 3.000 de lei. Acum plafonul pentru persoanele fizice este de 10.000 de lei, iar pentru companii, intre persoane fizice, plafoane de plati cash nu exista", a explicat expertul fiscal.

Aceasta lipsa de reglementare intre persoane fizice ridica intrebari. „Daca vreau sa va imprumut cu 20.000 de euro, pot sa va dau cash 20.000 de euro. Deci aceste reglementari nu sunt facute", a adaugat Dutu.

Intr-un context economic tensionat, in care multi romani isi fac griji pentru finantele lor personale la inceput de an, se ridica tot mai multe intrebari despre gestionarea fondurilor publice. Expertul fiscal a comentat situatia agentiei AMEPIP si alte practici din sectorul public care starnesc controverse.

Sporurile din agentiile de stat: o povara pentru buget

„Cred ca noi, antreprenori, ar trebui sa primim acest spor, dar nu sa ni-l dam noi, sa ni-l dea statul, pentru ca ne chinuie in fiecare an cu modificarile legislative", a declarat Veronica Dutu, referindu-se ironic la sporurile generoase oferite angajatilor din anumite agentii de stat, inclusiv pentru „conditii vatamatoare". Expertul subliniaza ca, in timp ce mediul privat se straduieste sa ramana competitiv si sa plateasca taxe corect, sectorul public beneficiaza de privilegii care par de neconceput pentru antreprenori.

Discrepanta dintre salariile publice si private

Un alt aspect criticat de expert este decalajul intre salariile din sectorul public si cel privat. „La stat salariile sunt mult mai mari decat in privat. Aceasta diferenta ar trebui sa fie invers. In privat ar trebui sa fie mai mari salariile decat la stat", a subliniat Dutu.

Aceasta discrepanta nu doar ca reduce atractivitatea mediului privat, dar pune si presiune suplimentara pe bugetul de stat, deja afectat de un deficit semnificativ.

Cheltuieli bugetare si prioritati pentru 2024

Expertul a evidentiat si ipocrizia din unele masuri de austeritate. „In timp ce guvernul taia cheltuielile bugetare, unii sefi de agentii de stat si-au dublat salariile", a spus Dutu. Aceasta a subliniat ca, daca se impun masuri de reducere a cheltuielilor, acestea ar trebui sa fie aplicate in mod echitabil, la toate ministerele si agentiile.

In ceea ce priveste strategia economica pentru 2024, Veronica Dutu a atras atentia asupra necesitatii atragerii fondurilor europene, subliniind ca „prioritatea numarul 1 anul acesta este atragerea cat mai multor fonduri din Uniunea Europeana".

Deficitul bugetar si solutii pentru redresare

Cu un deficit bugetar estimat la 7% pentru sfarsitul anului, situatia economica ramane delicata. „Statul ce face? Nu are bani sa plateasca salariile, se duce si se imprumuta pe pietele externe sau chiar de la romani, prin programele Tezaur si Fidelis. Dar pentru aceste imprumuturi, statul plateste dobanzi mai mari decat bancile private", a explicat expertul.

In concluzie, Dutu a facut apel la un efort colectiv pentru redresarea economiei: „Ar trebui ca anul acesta toata lumea sa faca efortul necesar ca tara sa iasa din impas".