Castigul salarial mediu brut lunar la nivel national in 2023 a fost de 7.042 lei, inregistrand o crestere de 15% (echivalentul a 916 lei) fata de anul anterior, conform datelor publicate de Institutul National de Statistica (INS). In acelasi timp, castigul salarial mediu net lunar a ajuns la 4.412 lei, cu o crestere de 16,1%, adica 611 lei in plus fata de 2022.
Cele mai ridicate castiguri salariale medii nete lunare, in comparatie cu media pe economie, au fost inregistrate in urmatoarele sectoare: informatii si comunicatii (+94,6%), intermedieri financiare si asigurari (+63,3%), productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze si apa calda (+62,0%), industria extractiva (+42,2%) si administratia publica (+41,1%).
La polul opus, castigurile salariale medii nete lunare care s-au situat sub media nationala au fost inregistrate in urmatoarele sectoare economice: hoteluri si restaurante (-41,7%), alte activitati de servicii (-36,0%), tranzactii imobiliare (-25,9%), servicii administrative si de suport (-21,2%), distributia apei si gestionarea deseurilor (-18,8%), activitati culturale si recreative (-18,1%), agricultura, silvicultura si pescuit (-15,9%), comert cu ridicata si cu amanuntul, repararea autovehiculelor si motocicletelor (-14,7%), industria prelucratoare (-8,4%), transport si depozitare (-2,8%) si constructii (-1,8%).
"Pentru anul 2023, indicele castigului salarial real (exprimat ca raport intre indicele castigului salarial nominal net si indicele preturilor de consum al populatiei) a fost 233,8% fata de anul 1990, mai mare cu 11,4 puncte procentuale fata de anul precedent", informeaza INS.
Femeile angajate au castigat, in medie, cu 5,5% mai putin decat barbatii, in termeni brut, avand un salariu mediu brut lunar de 6.835 lei, comparativ cu 7.233 lei pentru barbati. In ceea ce priveste salariul net, femeile au castigat cu 8,2%, respectiv cu 377 lei pe luna mai putin decat barbatii, salariul mediu net fiind de 4.216 lei pentru femei si 4.593 lei pentru barbati.
Barbatii au realizat castiguri salariale nete mai mari decat femeile in majoritatea sectoarelor economice. Cele mai mari diferente s-au inregistrat in intermedieri financiare si asigurari (32,8%), industria prelucratoare (24,2%), informatii si comunicatii (21,1%), alte activitati de servicii (18,6%) si comert cu ridicata si cu amanuntul, inclusiv repararea autovehiculelor si motocicletelor (18,5%).
La nivel teritorial, castigul salarial mediu net lunar din 2023 a fost sub media nationala in 37 de judete. Cele mai mici castiguri s-au inregistrat in judetele Vrancea (3.344 lei, cu 24,2% sub media nationala), Teleorman (3.353 lei, cu 24,0% mai putin), Botosani (3.430 lei, cu 22,3% mai putin), Valcea (3.435 lei, cu 22,1% mai putin), Braila si Vaslui (3.446 lei fiecare, cu 21,9% sub media nationala) si Bistrita-Nasaud (3.447 lei, cu 21,9% mai putin).
In topul celor mai mari castiguri salariale medii nete lunare se afla Bucurestiul, cu 6.053 lei, cu 37,2% peste media nationala, urmat de judetele Cluj (5.344 lei, cu 21,1% peste media), Timis (4.910 lei, cu 11,3% peste media), Ilfov (4.602 lei, cu 4,3% peste media) si Iasi (4.568 lei, cu 3,5% peste media nationala).
Conform datelor INS, costul mediu lunar al fortei de munca in 2023 a fost de 7.374 lei per salariat, in crestere cu 14,8% fata de anul precedent. Toate sectoarele economice au inregistrat cresteri, cele mai semnificative fiind in constructii (+26,1%), transport si depozitare (+21%), invatamant (+20%), productia si furnizarea de energie electrica si termica (+19,4%), tranzactii imobiliare (+18%), si servicii administrative si de suport (+17,7%). Sectorul hoteluri si restaurante a inregistrat o crestere de 17%.
Cea mai mica majorare a costului fortei de munca s-a observat in sanatate si asistenta sociala, cu doar +5,7% fata de anul precedent.
"In vederea sprijinirii unitatilor economico-sociale au fost acordate transferuri de la bugetul statului catre angajator pentru timpul nelucrat (in caz de somaj tehnic din initiativa angajatorului, reducerea temporara a timpului de lucru, supravegherea copiilor in situatia inchiderii temporare a unitatilor de invatamant), respectiv pentru stimularea ocuparii fortei de munca prin (re)incadrarea in munca a anumitor categorii de persoane (de exemplu: absolventi, someri). Ponderea acestor transferuri in totalul cheltuielilor cu forta de munca (cheltuieli directe si cheltuieli indirecte) a fost mai redusa comparativ cu cea din anul precedent, cu diferente moderate pe activitati economice. Astfel, cele mai mari sume aferente transferurilor de la bugetul de stat s-au regasit in industria prelucratoare, constructii, comert cu ridicata si cu amanuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelor, activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport, respectiv hoteluri si restaurante", se sustine in documentul publicat de INS.
Comparativ cu media nationala, costul mediu lunar al fortei de munca a fost semnificativ mai ridicat in sectoare precum informatii si comunicatii (+91,6%), productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze si apa calda (+71,5%), intermedieri financiare si asigurari (+70,1%), industria extractiva (+50,0%), activitati profesionale, stiintifice si tehnice (+19,9%), administratie publica (+19,1%) si sanatate si asistenta sociala (+16,2%).
Pe de alta parte, sectoarele cu costuri medii lunare sub media pe economie au fost: hoteluri si restaurante (-41,8%), alte activitati de servicii (-35,3%), agricultura, silvicultura si pescuit (-23,3%), tranzactii imobiliare (-22,5%) si activitati de servicii administrative si de suport (-19,9%).
In 2023, numarul mediu al salariatilor a fost de 5.364.900 persoane, in crestere cu 155.400 fata de anul precedent, datorita extinderii activitatii unor unitati economico-sociale. Barbatii au continuat sa predomine, reprezentand 52,0% din totalul salariatilor, cu un numar mediu de 2.790.300. Comparativ cu anul anterior, numarul mediu al salariatilor barbati a crescut cu 78.900, iar cel al femeilor cu 76.500.
Distributia salariatilor pe sectoare economice arata ca majoritatea acestora lucreaza in sectorul tertiar (64,1%), cu 44,0% activi in servicii comerciale si 20,1% in servicii sociale. In sectorul secundar, care include industria si constructiile, sunt angajati 33,5% dintre salariati, in timp ce doar 2,4% dintre acestia activeaza in sectorul primar (agricultura, silvicultura si pescuit).
Sectorul constructiilor si cel al industriei extractive sunt dominate de angajati barbati, care reprezinta 86,1%, respectiv 84,0% din forta de munca din aceste domenii.
Pe de alta parte, femeile predomina in activitati precum sanatate si asistenta sociala (80,2%), invatamant (73,5%), intermedieri financiare si asigurari (70,0%), hoteluri si restaurante (61,3%), administratie publica (59,7%), activitati culturale si recreative (59,6%), alte activitati de servicii (55,0%) si comert cu ridicata si cu amanuntul, inclusiv repararea autovehiculelor (52,8%).
Comparativ cu anul anterior, cele mai mari cresteri ale numarului mediu de salariati s-au inregistrat in constructii (+28.400), industria prelucratoare (+20.100), hoteluri si restaurante (+15.600), comert (+15.400), informatii si comunicatii (+12.900), servicii administrative si suport (+12.100), transport si depozitare (+11.300), activitati profesionale, stiintifice si tehnice (+9.900) si sanatate si asistenta sociala (+8.100).
La polul opus, s-au observat usoare scaderi ale numarului mediu de salariati in administratia publica (-800 persoane), industria extractiva (-600 persoane) si in productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat (-100 persoane).
La sfarsitul anului 2023, efectivul total al salariatilor a ajuns la 5,677 milioane de persoane, inregistrand o crestere de 70.200 persoane fata de anul precedent, dintre care 36.600 erau femei.
Din punct de vedere teritorial, efectivul de salariati a crescut in toate regiunile de dezvoltare comparativ cu anul precedent, cele mai mari cresteri fiind inregistrate in Bucuresti-Ilfov (+25.700), Nord-Est (+12.500), Centru (+7.900), Nord-Vest (+7.300) si Sud-Muntenia (+5.400).
In ceea ce priveste distributia angajatilor pe sectoare economice, regiunea Bucuresti-Ilfov a concentrat 22,6% din totalul salariatilor, urmata de regiunile Nord-Vest (13,8%) si Centru (12,7%).
Regiunile in care activitatile din sectorul primar (agricultura, silvicultura si pescuit) au avut o pondere mai mare decat media nationala de 2,4% au fost: Sud-Muntenia (4,0%), Sud-Est (3,6%), Nord-Est (3,2%), Sud-Vest Oltenia (2,9%), Vest (2,8%) si Centru (2,5%).
De asemenea, regiunile cu o pondere a angajatilor din sectorul industriei si constructiilor peste media nationala de 33,1% au fost: Centru (40,1%), Vest (38,4%), Nord-Vest (37,8%), Sud-Muntenia (37,7%) si Sud-Vest Oltenia (35,9%).
Cea mai mare pondere a salariatilor din sectorul serviciilor comerciale a fost inregistrata in regiunea Bucuresti-Ilfov, cu 61,9%, mult peste media nationala de 44,6%. In ceea ce priveste sectorul serviciilor sociale, regiunea Nord-Est a avut cea mai mare pondere, de 26,2%, comparativ cu media nationala de 19,9%.
La sfarsitul anului 2023, majoritatea salariatilor lucrau in societati cu capital privat (76,8%), inregistrandu-se o crestere de 1,4% fata de anul precedent.
De asemenea, analiza distributiei salariatilor in functie de forma juridica a intreprinderilor a aratat ca 80,0% dintre acestia erau angajati in societati comerciale, in crestere cu 1,4% fata de anul anterior.
Foto: pixabay.com
Adriana Vaduva