Analiza recenta a tendintelor inflationiste, prezentata in Minuta sedintei de politica monetara a Consiliului de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei din 12 ianuarie 2024, indica faptul ca principalele cauze ale cresterii inflatiei in perioada imediat urmatoare sunt legate in mare masura de factorii de pe latura ofertei. Aceasta tendinta este in special alimentata de cresterea si introducerea unor taxe si impozite indirecte, o masura luata in contextul eforturilor de consolidare bugetara. Aceasta sugereaza ca presiunile inflationiste nu sunt doar rezultatul dinamicii pietei, ci si o consecinta directa a deciziilor de politica fiscala si monetara ale autoritatilor.

"In ceea ce priveste evolutiile viitoare, membrii Consiliului au remarcat ca noile evaluari reconfirma previziunile precedente privind comportamentul pe termen foarte scurt al inflatiei, aratand ca rata anuala a inflatiei este asteptata sa se mareasca in prima luna din anul curent si sa isi reia apoi scaderea graduala, pe o traiectorie mai joasa decat cea evidentiata in prognoza pe termen mediu din noiembrie 2023, care cobora la 7,5% in decembrie 2023, la 4,8% in decembrie 2024 si la 3,3% la finele orizontului proiectiei. S-a sesizat ca perspectiva apropiata a inflatiei este atribuibila tot factorilor pe partea ofertei in cea mai mare parte, in conditiile in care cresterea din ianuarie 2024 este antrenata de majorarea si introducerea unor taxe si impozite indirecte in scopul continuarii consolidarii bugetare, iar scaderea ulterioara a ratei inflatiei, pe o traiectorie relativ mai joasa, are ca resorturi majore efecte de baza dezinflationiste si corectii descendente, peste asteptari in perioada recenta, ale cotatiilor marfurilor agroalimentare si titeiului, alaturi de dinamica in descrestere a preturilor importurilor", se arata in minuta BNR.

In ultima analiza a Bancii Nationale a Romaniei, persista incertitudini si riscuri in privinta evolutiei inflatiei, care decurg din recentele masuri fiscal-bugetare adoptate pentru sustinerea consolidarii bugetare. De asemenea, exista preocupari legate de expirarea iminenta, in februarie 2024, a plafonarii adaosului comercial pentru produsele alimentare de baza. Aceste factori contribuie la un peisaj economic incert.

Pe de alta parte, din punct de vedere al ciclului economic actual, se asteapta ca presiunile inflationiste sa fie mai moderate decat se prevedea in prognozele anterioare, desi procesul de atenuare va fi mai gradual. Aceasta perspectiva este sustinuta de evaluarile recente care indica o crestere economica robusta in ultimele doua trimestre ale anului 2023 si in primul trimestru al anului 2024, depasind astfel estimarile anterioare. In acest context, se estimeaza ca excedentul de cerere agregata se va reduce mai lent decat se anticipa, iar cresterea anuala a PIB-ului va fi mai mare decat cea prognozata in noiembrie 2023, dupa cum au observat membrii Consiliului de Administratie al BNR.

Intr-o recenta evaluare a tendintelor economice, membrii Consiliului de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei au subliniat ca, conform datelor cu frecventa ridicata, consumul privat a jucat un rol cheie in dinamica cresterii economice anuale in trimestrul IV al anului 2023. Totodata, se preconizeaza o contributie pozitiva si din partea investitiilor (formarii brute de capital fix), indeosebi in sectorul constructiilor, precum si din partea exportului net, desi intr-o masura mai redusa. Aceasta se datoreaza faptului ca, in octombrie, cresterea anuala a exporturilor a depasit-o pe cea a importurilor, dar cu un avans mai mic. In acest context, deficitul comercial a cunoscut o incetinire semnificativa a scaderii sale anuale la inceputul trimestrului IV, iar deficitul de cont curent s-a largit considerabil, afectat de deteriorarea rapida a balantei veniturilor primare, desi, pe ansamblul primelor 10 luni ale anului, a ramas sub nivelul inregistrat in perioada similara a anului anterior.

In plus, incertitudinile si riscurile care planeaza asupra perspectivei activitatii economice, si implicit asupra evolutiei inflatiei pe termen mediu, sunt in continuare alimentate de conflictul din Ucraina si cel din Orientul Mijlociu, precum si de performantele economice sub asteptari din Europa, in special din Germania. Aceste preocupari sunt accentuate de inasprirea conditiilor financiare si de dinamica cererii externe, asa cum au evidentiat membrii Consiliului.

In lumina acestor circumstante economice complexe, membrii Consiliului de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei au subliniat din nou necesitatea atragerii si utilizarii eficiente a fondurilor europene, in special cele din cadrul programului Next Generation EU. Aceste fonduri sunt considerate esentiale pentru implementarea reformelor structurale necesare, inclusiv pentru tranzitia energetica, si pentru a atenua, cel putin partial, impactul contractionist al conflictelor geopolitice. De asemenea, ele joaca un rol crucial in stimularea cresterii economice si in fortificarea rezilientei economiei romanesti.

Totusi, membrii Consiliului au subliniat ca exista incertitudini si riscuri crescute care afecteaza previziunile economice, legate in mare parte de directia viitoare a politicii fiscale si a politicii de venituri. Aceste preocupari decurg din caracteristicile executiei bugetare din 2023, coordonatele programului bugetar pentru 2024, precum si din implicatiile noii legislatii referitoare la pensii si dinamica salariilor in sectorul public. Aceste elemente ar putea necesita, pe termen lung, suplimentarea masurilor fiscal-bugetare corective, mai ales in contextul procedurii de deficit excesiv si a conditionalitatilor atasate altor acorduri incheiate cu Comisia Europeana.

In acest context, membrii Consiliului au ajuns la un consens privind mentinerea neschimbata a ratei dobanzii de politica monetara. Scopul acestei decizii este de a asigura o revenire durabila a ratei anuale a inflatiei in linie cu tinta stabilita de ±1 punct procentual fata de 2,5%, prin ancorarea asteptarilor inflationiste pe termen mediu intr-o maniera care sa sustina o crestere economica sustenabila.

Intr-o recenta analiza a contextului economic actual, membrii Consiliului de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei au subliniat necesitatea unei monitorizari continue si atente a evolutiilor din mediul economic intern si international. Aceasta abordare este esentiala pentru a permite BNR sa ajusteze eficient instrumentele de care dispune, in scopul atingerii obiectivului sau fundamental de asigurare a stabilitatii preturilor pe termen mediu.

Dat fiind acest context, Consiliul de Administratie al BNR a luat decizia unanima de a mentine rata dobanzii de politica monetara la nivelul actual de 7%. In plus, s-a hotarat sa se pastreze rata dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8%, si rata dobanzii pentru facilitatile de depozit la 6%. De asemenea, in cadrul aceleiasi sedinte, Consiliul de Administratie al BNR a decis, de asemenea in unanimitate, sa mentina nivelurile curente ale ratelor rezervelor minime obligatorii atat pentru pasivele in lei, cat si pentru cele in valuta ale institutiilor de credit.

Foto: bnr.ro

Adriana Vaduva