Noile prognoze ale Bancii Nationale a Romaniei indica o deteriorare a perspectivei inflatiei fata de estimarile anterioare, in special pe termen scurt, potrivit minutei sedintei de politica monetara a Consiliului de Administratie al BNR, desfasurata pe 8 noiembrie 2024.
Se estimeaza ca rata anuala a inflatiei va inregistra o usoara crestere in ultimele luni ale acestui an si va manifesta fluctuatii semnificative in prima jumatate a anului 2025.
"In ceea ce priveste evolutiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au aratat ca noile evaluari releva o perspectiva inrautatita a inflatiei comparativ cu previziunile precedente, mai cu seama pe termen scurt, in conditiile in care rata anuala a inflatiei este asteptata sa creasca usor in ultimele luni ale anului curent si sa cunoasca o fluctuatie pronuntata in semestrul I 2025, ramanand astfel deasupra intervalului tintei si semnificativ peste valorile anticipate anterior. Totodata, ea este asteptata sa isi reia ulterior descresterea pe o traiectorie mai ridicata decat cea din prognoza precedenta, coborand abia in debutul anului 2026 sub limita de sus a intervalului tintei si ramanand in proximitatea acesteia pana la finele orizontului prognozei. Astfel, rata anuala a inflatiei se va mari probabil la 4,9% la finele anului curent, iar apoi se va reduce la 3,5% in decembrie 2025 si la 3,3% la finele orizontului prognozei, comparativ cu valorile de 4,0%, 3,4% si respectiv 3,2% indicate de proiectia precedenta pentru aceleasi momente de referinta", se arata in minuta BNR.
Conform sursei citate, s-a observat ca evolutia fluctuanta si nivelurile mai ridicate ale ratei anuale a inflatiei din urmatoarele trei trimestre sunt atribuibile prioritar unor efecte de baza in dublu sens - asociate inclusiv modificarilor legislative in domeniul energiei aplicate in luna aprilie 2024 - dar si secetei severe din acest an si tendintei de majorare a cotatiilor unor marfuri, de natura sa afecteze pe mai departe dinamicile preturilor alimentelor si energiei. Actiunea de ansamblu a factorilor pe partea ofertei va redeveni insa dezinflationista ulterior, in principal sub impactul efectelor de baza ce se vor manifesta la nivelul subcomponentelor non-nealimentare ale inflatiei de baza, dar si pe segmentele preturi administrate si produse din tutun, au remarcat membrii Consiliului. Totodata, s-a sesizat ca dinamica pretului combustibililor se va mentine probabil pe termen scurt sub nivelurile prognozate anterior, pe fondul evolutiei recente si anticipate a cotatiei titeiului.
Balanta riscurilor induse de factori pe partea ofertei ramane totusi inclinata in sens ascendent, au convenit membrii Consiliului, indicand drept surse majore evolutia preturilor energiei si alimentelor, in contextul legislatiei in domeniu si al secetei prelungite din 2024, precum si traiectoria cotatiilor titeiului si altor materii prime, in conditiile escaladarii tensiunilor geopolitice, apreciaza BNR.
In ceea ce priveste factorii fundamentali, s-a aratat ca din partea acestora sunt de asteptat presiuni inflationiste mai moderate si in atenuare mai rapida decat in prognoza precedenta, in conditiile in care excedentul de cerere agregata este anticipat sa se restranga progresiv in urmatoarele sase trimestre, pana aproape de inchidere, implicit la valori semnificativ inferioare celor previzionate anterior.
Pe orizontul scurt de timp, presiunile vor ramane totusi apreciabile, inclusiv in contextul dinamizarii puternice a consumului privat in semestrul I si probabil pe ansamblul anului 2024, precum si ca urmare a nivelului crescut si peste asteptari atins recent de dinamica anuala de doua cifre a costului unitar cu forta de munca din sectorul privat, au concluzionat membrii Consiliului.
Inflatia de baza va recepta insa si influentele in crestere ale efectelor de baza dezinflationiste de pe segmentele marfuri nealimentare si servicii, care vor devansa influentele de sens opus anticipate sa decurga pe termen scurt din evolutia dinamicii preturilor alimentelor procesate, sub impactul unor efecte statistice nefavorabile si al tendintei de crestere a cotatiilor unor materii prime agroalimentare, au remarcat membrii Consiliului.
S-a observat, totodata, ca efecte dezinflationiste in intensificare pe intregul orizont de prognoza sunt de asteptat din decelerarea cresterii preturilor importurilor, dar mai cu seama din ajustarea descendenta a anticipatiilor inflationiste pe termen scurt, intr-un ritm usor incetinit totusi in raport cu proiectia precedenta, si de la niveluri mai ridicate decat s-a anticipat anterior.
In aceste conditii, rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat va continua probabil sa scada gradual, pe o traiectorie mai ridicata pe termen scurt decat cea din proiectia precedenta, dar ceva mai joasa pe cel de-al doilea segment al orizontului prognozei, coborand la 5,1% in decembrie 2024, la 3,5% in ultima luna a anului 2025 si la 3,2% la finele orizontului prognozei, comparativ cu valorile de 4,6%, 3,5% si respectiv 3,4% anticipate anterior pentru aceleasi momente de referinta.
Membrii Consiliului de Administratie al BNR au subliniat, pe baza noilor evaluari, ca ritmul de crestere economica al Romaniei se va reduce semnificativ in acest an, influentat inclusiv de performantele mai slabe din sectorul agricol. Pentru 2025, se anticipeaza o redresare moderata, sustinuta de revigorarea cererii externe si de utilizarea fondurilor europene din programul Next Generation EU, desi intr-un volum mai redus decat estimarile anterioare.
Aceasta evolutie sugereaza o restrangere progresiva a excedentului de cerere agregata in urmatoarele sase trimestre, pana aproape de disparitie, cu o mentinere relativ constanta ulterior. Prognoza actuala indica niveluri semnificativ mai scazute ale excedentului de cerere agregata pe intregul orizont de proiectie comparativ cu estimarile precedente, au remarcat unii membri ai Consiliului.
In contrast partial cu aceste evolutii, consumul gospodariilor populatiei isi va mari probabil considerabil dinamica pe ansamblul anului curent si va ramane principalul determinant al avansului PIB in 2025, in contextul cresterii deosebit de alerte a venitului disponibil real al populatiei, sub impactul majorarilor de salarii si transferuri sociale, suprapuse traiectoriei descendente a ratei inflatiei, au semnalat in mai multe randuri membrii Consiliului.
In schimb, contributia formarii brute de capital fix la avansul PIB este asteptata sa scada semnificativ in 2024-2025, in conditiile franarii puternice a cresterii componentei in anul curent, succedata de o reaccelerare in 2025, dar moderata din perspectiva istorica, pe fondul utilizarii unui volum insemnat de fonduri europene, insa in scadere notabila fata de 2023, si in contextul incertitudinilor asociate situatiei si programelor bugetare, precum si evolutiilor economice din Europa si tensiunilor geopolitice, au remarcat membrii Consiliului.
In acelasi timp, s-a observat ca evolutia exportului net se prefigureaza a fi mult mai contractionista in anul curent decat s-a anticipat anterior, iar contributia ei la dinamica PIB va ramane probabil negativa in 2025, pe fondul cresterii mai pronuntate a dinamicii volumului importurilor de bunuri si servicii in raport cu cea a volumului exporturilor, in corelatie cu decalajul de ritm dintre absorbtia interna si cererea externa. Drept urmare, deficitul de cont curent se va mari semnificativ ca pondere in PIB in 2024-2025 si isi va amplifica abaterea fata de standardele europene, constituind o vulnerabilitate majora, prin riscurile induse la adresa inflatiei, primei de risc suveran si, in final, a sustenabilitatii cresterii economice, au subliniat mai multi membri ai Consiliului.
Incertitudini si riscuri insemnate decurg din conduita viitoare a politicii fiscale si a celei de venituri, au aratat membrii Consiliului, date fiind masurile fiscale si bugetare ce ar putea fi implementate incepand cu anul 2025 in scopul pozitionarii deficitului bugetar pe o traiectorie descrescatoare sustenabila si compatibila cu noul cadru de guvernanta economica al UE.
Potrivit BNR, s-a convenit, totodata, ca incertitudini si riscuri crescute la adresa perspectivei activitatii economice, implicit a evolutiei pe termen mediu a inflatiei, genereaza razboiul din Ucraina si conflictul din Orientul Mijlociu, precum si evolutiile economice din Europa si de pe plan global, inclusiv in contextul escaladarii tensiunilor geopolitice.
Inclusiv din aceasta perspectiva, membrii Consiliului au evidentiat importanta atragerii si utilizarii eficiente a unui volum cat mai mare de fonduri europene, inclusiv a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt esentiale pentru realizarea reformelor structurale necesare si a tranzitiei energetice, dar si pentru contrabalansarea, cel putin partiala, a efectelor contractioniste ale conflictelor geopolitice.
Membrii Consiliului au apreciat in mod unanim ca, in ansamblul sau, contextul analizat justifica mentinerea neschimbata a ratei dobanzii de politica monetara, in vederea asigurarii si mentinerii stabilitatii preturilor pe termen mediu, intr-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile.
S-a reiterat, totodata, importanta continuarii monitorizarii atente a evolutiilor mediului intern si international, care sa permita adecvarea instrumentelor de care dispune BNR in vederea indeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preturilor pe termen mediu, in conditii de pastrare a stabilitatii financiare.
In aceste conditii, Consiliul de administratie al BNR a decis, in unanimitate, mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 6,50%, a ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% si a ratei dobanzii aferente facilitatii de depozit la 5,50%. De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.
Foto: pixabay.com
Adriana Vaduva