In contextul ingrijorarilor legate de deficitul bugetar, Veronica Dutu, expert fiscal si financiar, a tras un semnal de alarma privind situatia economica a Romaniei. „Din pacate, Romania nu sta deloc bine in ceea ce priveste deficitul bugetar. Stiti si dumneavoastra foarte bine ca noi, economistii, vorbim de un deficit bugetar de peste 8% la sfarsitul anului 2024", a declarat aceasta.
Pentru a contracara aceasta tendinta ingrijoratoare, Guvernul si Ministerul de Finante analizeaza trei variante de modificari fiscale pentru anii 2025-2026. Prima varianta propune o crestere semnificativa a impozitului pe venit de la 10% la 20% pentru veniturile salariatilor. „Este vorba de veniturile salariatilor. Deci uitati ca poate fi o crestere dubla, de la 10% la 20%", a subliniat Dutu, evidentiind impactul major pe care aceasta masura l-ar avea asupra fortei de munca.
A doua varianta prevede majorarea TVA-ului de la 19% la 21% si cresterea impozitului pe venit de la 10% la 13%. „Deci asta vine deja cu doua cresteri, e varianta 2. Da, cu doua cresteri si daca ne uitam putin pe TVA, media TVA-ului in Uniunea Europeana este peste 21%. La noi, TVA-ul, daca facem o medie tinand cont ca avem mai multe cote de TVA, media TVA-ului la noi este sub 19%", a explicat ea. Aceasta ajustare ar alinia legislatia romana la standardele europene si ar putea aduce venituri suplimentare la buget. „Stim ca TVA-ul este o taxa indirecta si daca cresti TVA-ul, incasarile la bugetul de stat se vad foarte repede. Este o masura care duce la o incasare rapida a banilor in plus la bugetul statului", a adaugat expertul fiscal.
Cea de-a treia varianta se refera la introducerea impozitarii progresive a veniturilor persoanelor fizice. Cu toate acestea, Veronica Dutu considera ca Romania nu este inca pregatita pentru aceasta schimbare majora. „Din punctul meu de vedere, Romania nu este pregatita pentru a introduce impozitarea progresiva a veniturilor persoanelor fizice", a afirmat ea. In opinia sa, ar fi mai benefica o reducere a taxelor pe munca, in special pentru cei cu salarii mici. „Cred ca ar trebui, in primul rand, reduse taxele pe munca unde banii sunt foarte putini, adica reducerea taxelor pe salariu minim pe economie", a sugerat Dutu.
Referindu-se la nivelul salariului minim pe economie, care de la anul viitor va fi in jur de 4.050 lei brut, expertul a evidentiat povara fiscala semnificativa asupra angajatilor cu venituri mici. „Daca ne uitam la acest salariu minim de 4.050 lei, dai jumatate jos, aproape jumatate, da, 47% sunt taxe, deci ramai cu 2.000 si ceva de lei in mana, ceea ce reprezinta o suma foarte mica", a mentionat ea. Dutu a subliniat necesitatea ca romanii sa beneficieze de venituri nete care sa le asigure un trai decent, indiferent de munca pe care o presteaza.
Pe langa cele trei variante principale, se discuta si despre alte cresteri de taxe. „In afara de asta, la toate cele 3 variante de lucru pe care le au specialistii in discutie in momentul asta, mai sunt o serie de cresteri de taxe", a avertizat Veronica Dutu, fara a oferi detalii suplimentare.
Situatia este complicata si de lipsa de incredere a Comisiei Europene in planurile guvernamentale privind reducerea deficitului bugetar. In prognozele de toamna, Comisia estimeaza ca Romania va avea un deficit de peste 7% in urmatorii patru ani, semnificativ peste tinta asumata de autoritati.
In acest context, cetatenii sunt ingrijorati de impactul pe care aceste masuri fiscale l-ar putea avea asupra nivelului lor de trai. Cresterea impozitelor si a TVA-ului ar putea duce la scaderea puterii de cumparare si la accentuarea inegalitatilor sociale.
Expertii considera ca este esential ca autoritatile sa gaseasca un echilibru intre necesitatea de a reduce deficitul bugetar si protejarea veniturilor populatiei. Masuri precum combaterea evaziunii fiscale, eficientizarea cheltuielilor publice si stimularea economiei ar putea fi alternative viabile la cresterea poverii fiscale asupra cetatenilor.
In plus fata de variantele de lucru discutate anterior, Veronica Dutu a mentionat si alte posibile modificari fiscale care ar putea afecta atat cetatenii, cat si antreprenorii. „Inca nu este votat, dar se mai vorbeste despre marirea impozitului pe dividende de la 8% la 10%", a precizat expertul fiscal, subliniind ca aceasta crestere ar putea impacta direct profitabilitatea companiilor si a investitorilor.
O alta schimbare semnificativa in discutie este impozitarea proprietatilor in functie de valoarea de piata. „S-a discutat foarte mult in ultimul an de impozitarea proprietatilor, in asa fel incat proprietatea sa se impoziteze in functie de valoarea de piata a cladirilor si a imobilelor, nu cum se impoziteaza in acest moment", a explicat Dutu. Aceasta masura ar putea duce la cresterea taxelor locale pentru proprietari, reflectand mai precis valoarea reala a bunurilor detinute.
De asemenea, se analizeaza posibilitatea scaderii plafonului pentru microintreprinderi, ceea ce ar putea avea un impact semnificativ asupra micilor afaceri. „Si se mai discuta si despre scaderea plafonului la micro-intreprinderi. Deci pe langa aceste scumpiri si pe langa aceste mariri de taxe, noi, romanii si antreprenorii, sa ne asteptam la marirea costului capitalului", a avertizat expertul.
Veronica Dutu a subliniat ca Romania beneficiaza in prezent de unele dintre cele mai mici taxe pe capital din Uniunea Europeana. „Pentru ca la noi in Romania in acest moment taxele pe capital, adica impozitul pe dividende si impozitul pe profit, sunt din fericire pentru noi cele mai mici din Uniunea Europeana. Impozitul pe dividende 8% si impozitul pe profit 16%", a mentionat ea.
O noutate surprinzatoare vine din Parlament, unde s-a votat scutire de impozit pentru castigurile din criptomonede.„Aceasta este o masura nedreapta. De ce? Pentru ca aceste criptomonede, valoarea lor s-a ridicat foarte mult in ultimul timp. Si se preconizeaza ca romanii care investesc in aceste criptomonede vor avea si niste venituri foarte mari si sa le aduca cumva legal in tara", a subliniat expertul fiscal.
Totusi, scutirea are un termen limitat. „Aceasta scutire se aplica doar pana la 31 iulie 2025, adica nu se aplica forever. Si in felul acesta se considera ca daca se acorda aceasta scutire a impozitului pe castigurile din investitiile in criptomonede, s-ar aduce, s-ar elibera mai multi bani in piata romaneasca. De fapt, asta este scopul, sa se aduca banii in tara, in conturile romanilor", a explicat ea.
Veronica Dutu a atras atentia asupra impactului pe care cresterea taxelor il va avea asupra preturilor pentru consumatori. „Toate, dragi romani, toate cresterile de taxe se regasesc in preturile de la raft. Tot ce cumparam noi incepand cu anul viitor va fi mult mai scump. De ce? Pentru ca tot ce se plateste la bugetul statului se plateste din buzunarul nostru", a subliniat Dutu.
CEO al UnionContExpert, a oferit clarificari privind amnistia fiscala oferita de guvern. „Amnistia fiscala, din fericire, este o veste buna, ca s-a prelungit termenul pana la 20 decembrie, dar atentie, acest termen de prelungire este doar pentru eliberarea certificatului fiscal si pentru plata datoriei. Deci ne-am mai dat aproape o luna pentru a plati acele datorii, dar, atentie, cererea privind, ca sa puteti sa beneficiati de aceasta amnistie fiscala, deadline-ul este tot 25 noiembrie. Sa nu existe confuzie ca s-a prelungit cu totul aceasta amnistie fiscala pana pe 20 decembrie", a explicat ea.
Conform datelor de la Ministerul Finantelor, pana in prezent s-au atras aproximativ 3,6 miliarde de lei la buget prin intermediul amnistiei fiscale. „Sunt 130.000 de cereri depuse de persoanele fizice si persoanele juridice si am citit in presa ca s-a facut o recuperare de la o companie de 2,4 miliarde de lei. A fost suma cea mai mare", a mentionat Dutu.
Cu toate acestea, sumele colectate sunt sub nivelul asteptat de autoritati. „Daca tragem asa o concluzie rapida, aceasta amnistie intr-adevar a adus bani mai multi la bugetul statului decat daca nu era data si, in acelasi timp, se preconizeaza sa se incaseze undeva intre 5,5 si 6 miliarde de lei, dar totusi nu se ajunge la acea suma de 9 miliarde de lei care se preconiza ca se va incasa in momentul in care s-a dat amnistia fiscala", a subliniat expertul fiscal.
Veronica Dutu a evidentiat si aspectele inechitabile ale acestei masuri. „Aceasta amnistie fiscala este foarte buna pentru companiile care au fost in imposibilitatea de plata a datoriilor, au avut probleme financiare, dar este nedreapta pentru persoanele fizice si companiile care isi platesc la timp taxele la bugetul statului", a afirmat ea. Multe companii au facut eforturi considerabile pentru a-si achita obligatiile fiscale, inclusiv prin contractarea de imprumuturi bancare cu dobanzi semnificative.
„Eu stiu situatii in care companiile s-au dus si s-au imprumutat la banca, au platit o dobanda destul de mare, 6%, 7%, 8%, 9%, 10% in functie de ce bani au luat si pe ce proiect, si s-au dus si au platit banii la bugetul statului, ca sa nu ramana cu conturile deschise la bugetul statului", a explicat Dutu. Aceste companii se simt acum nedreptatite, vazand ca altele beneficiaza de stergerea datoriilor fara a fi suportat aceleasi costuri.
In contextul in care termenul pentru depunerea cererilor de amnistie fiscala ramane 25 noiembrie, iar prelungirea pana la 20 decembrie se refera doar la plata efectiva a datoriilor si la eliberarea certificatelor fiscale, contribuabilii sunt indemnati sa actioneze rapid. Confuzia creata de aceste termene poate duce la pierderea oportunitatii de a beneficia de facilitatile oferite.
Eficienta amnistiei fiscale si impactul sau real asupra bugetului de stat raman sub semnul intrebarii. Desi masura a adus fonduri suplimentare si a oferit o sansa companiilor cu dificultati financiare, nu a atins nivelul de incasari anticipat de guvern. Mai mult, sentimentul de inechitate resimtit de contribuabilii care si-au platit la timp taxele poate afecta increderea in sistemul fiscal.