Intr-o interventie recenta la B1 TV, Veronica Dutu, expert fiscal si CEO al UnionContExpert, a discutat unul dintre scenariile prezentate de Banca Mondiala pentru restructurarea fiscala a Romaniei. Acest plan include impozitarea progresiva a salariilor si facilitati fiscale pentru familiile cu copii. Astfel, pentru veniturile sub 4.000 de lei, impozitul ramane de 10%, dar salariile ce depasesc acest prag ar urma sa fie taxate cu 20%. Dutu, insa, a subliniat ca acest nivel de impozitare ar putea aduce dificultati economice, mai ales in contextul veniturilor mici.

„Din punctul meu de vedere, impozitul acela de 20% este foarte mare", a mentionat Dutu, amintind ca in Romania nivelul maxim de impozitare a fost de 16% pentru veniturile persoanelor fizice. „O impozitare cu 20% va avea un impact negativ asupra economiilor persoanelor fizice din Romania," a adaugat aceasta, sugerand ca, pentru a sustine puterea de cumparare si stabilitatea financiara a cetatenilor, ar fi ideala introducerea unor deduceri pentru diverse investitii, cum ar fi in educatia copiilor.

Progresivitatea impozitelor si impozitarea pe munca: dilema veniturilor mici

Scenariul Bancii Mondiale propune facilitati fiscale pentru familiile cu mai multi copii si deduceri in functie de venitul anual, ceea ce ar putea contribui la sprijinirea familiilor cu venituri mici si medii. Totusi, Dutu sustine ca „ar trebui sa se impuna acea impozitare progresiva si oamenii care au salarii mici sa ramana cu mai multi bani in buzunar, ca de fapt aici este marea problema. Impozitarea pe munca este aproape 50% la noi in Romania si se aplica la niste salarii mici."

Aceasta povara fiscala pune o presiune semnificativa pe lucratorii romani, pentru care economisirea sau dezvoltarea profesionala raman dificultati din cauza veniturilor insuficiente. „Daca ai aplica 45% la un salariu de 4.050 de lei, cat va fi anul viitor salariul minim pe economie, romanul ramane cu o suma foarte mica si nu cred ca se poate cineva descurca in Romania cu un salariu de 2000 si ceva de lei," subliniaza expertul fiscal.

Impactul asupra economiei si calitatea vietii

Cresterea impozitelor pentru veniturile mai mari poate ajuta la cresterea veniturilor bugetare, insa aceasta ar trebui insotita de politici care sa permita familiilor sa-si acopere cheltuielile de baza. In acest sens, masurile suplimentare de reducere a impozitelor pentru anumite categorii de cheltuieli, cum ar fi educatia si cultura, ar putea sa fie pasi eficienti spre asigurarea unui echilibru intre nevoile bugetului de stat si puterea de cumparare a cetatenilor.

Printre schimbarile propuse se numara introducerea unui impozit pe proprietate in functie de valoarea de piata, eliminarea facilitatilor fiscale pentru domenii precum constructiile, agricultura si IT-ul, precum si posibila adoptare a unei singure cote de TVA, cu cresterea acesteia pentru anumite sectoare. De asemenea, planul Bancii Mondiale include si un impozit progresiv pe salarii – de 10% pentru veniturile de pana la 4.000 lei si de 20% pentru cele peste acest prag – si o scutire a contributiei la sanatate pentru romanii cu venituri mici.

„Sa pornesc de la impozitul pe dividende pentru noi, antreprenorii. Impozitarea capitalului in Romania fata de alte tari din Uniunea Europeana este cea mai mica. In acest moment impozitul pe dividende este 8%. Dar noi stim ca in momentul in care impozitul pe dividende a scazut la 5%, a fost o incasare pe aceasta taxa foarte mare fata de anii anteriori. Ce se observa? Cand guvernul reduce taxele, se incaseaza mai multi bani la bugetul statului. Acum, daca se ridica impozitul pe dividende de la 8% la 10%, ne asteptam la o incasare mai mica," a explicat Dutu, evidentiind posibilele consecinte negative ale acestor schimbari asupra economiei si antreprenoriatului din Romania.

Un alt punct sensibil al acestui plan propus este TVA-ul unic, care, spune Dutu, ar putea afecta negativ industria ospitalitatii si alimentatiei, sectoare grav afectate in pandemie: „O singura cota de TVA nu este ok. Dam in restaurante, hoteluri – industrii care inca mai sufera si care ar putea avea un nou impact negativ daca TVA-ul creste la 19%. Se vor inchide multe restaurante, hoteluri, pensiuni si cu siguranta vor fi afectati toti romanii."

Cat despre eliminarea facilitatilor fiscale pentru sectoarele de IT si agricultura, Dutu avertizeaza asupra impactului puternic pe care aceste schimbari l-ar putea avea: „Agricultura va fi cu adevarat afectata, mai ales ca a fost lovita dur si de seceta din acest an, asa cum n-a mai fost de foarte, foarte multi ani."

CEO UnionContExpert si-a exprimat ingrijorarile cu privire la planul propus de Banca Mondiala, prin care plafonul de venituri pentru microintreprinderi ar urma sa fie redus sub pragul de 500.000 de euro. Aceasta masura, considera Dutu, ar putea avea consecinte de amploare asupra economiei si pietei muncii din Romania.

„Din punctul meu de vedere, plafonul asta la microintreprinderi ar trebui sa fie lasat la 500.000 de euro pentru ca va produce pe piata romaneasca un contremur foarte mare. Vor muri foarte multe microintreprinderi," a subliniat Dutu. Astfel de intreprinderi formeaza coloana vertebrala a economiei romanesti, nu doar prin veniturile generate, ci si prin locurile de munca asigurate unui numar impresionant de angajati.

Conform datelor prezentate de Dutu, aproximativ 400.000 de microintreprinderi inregistreaza o cifra de afaceri anuala sub 500.000 de euro, contribuind cu intre 70 si 80 de miliarde de lei la economia nationala. „Aceste microintreprinderi angajeaza 2 milioane de salariati. In Romania, avem 5,75 milioane de salariati, dintre care 1,3 milioane lucreaza la stat, ceea ce inseamna ca aproape jumatate din cei care lucreaza in sectorul privat sunt angajati de microintreprinderi," a explicat ea, subliniind astfel rolul crucial al acestor firme in mentinerea echilibrului economic si social.

Dutu a atras atentia asupra impactului deja resimtit de sectorul microintreprinderilor, mentionand ca doar in acest an aproximativ 80.000 de firme mici si-au inchis activitatea. O reducere a plafonului ar putea agrava aceasta tendinta, cu efecte asupra stabilitatii locurilor de munca si asupra nivelului general de trai. „Ganditi-va ce impact negativ va avea asupra mediului de afaceri aceasta micsorare a plafonului," a conchis ea.

Expertul fiscal a analizat implicatiile economice pentru Republica Moldova in cazul unei posibile aderari la Uniunea Europeana. Aceasta a evidentiat beneficiile economice si comerciale pe care o astfel de integrare le-ar putea aduce, dar a tras si un semnal de alarma cu privire la eventualele efecte negative, printre care exodul de forta de munca.

„Cu siguranta, intrarea Republicii Moldova in Uniunea Europeana va reprezenta un boom economic, daca ne uitam la noi la Romania," a explicat Dutu. De la aderarea Romaniei la Uniune, tara a cunoscut o crestere economica semnificativa, iar Republica Moldova ar putea experimenta o traiectorie similara. Potentialele beneficii ar putea include nu doar o piata comuna si acces facilitat pentru companii, ci si un nivel crescut de investitii straine.

Totusi, Dutu a adus in discutie si un potential risc asociat integrarii: migrarea fortei de munca spre statele europene mai dezvoltate. „Romania s-a dezvoltat foarte mult de cand este in Uniunea Europeana si tot la fel cred ca si in Republica Moldova va exista practic o crestere economica, lumea va avea acces la job-urile din Uniunea Europeana si ma gandesc sa nu fie si la ei un exod de oameni si de forta de munca cum a fost in Romania," a subliniat expertul fiscal. Desi un astfel de fenomen ar putea contribui la cresterea veniturilor prin remiterea salariilor din strainatate, pe termen lung, ar putea diminua baza de forta de munca locala, afectand cresterea economica interna.

Din perspectiva economica, aderarea ar aduce Moldovei o stabilitate financiara mai mare si o deschidere sporita spre parteneriate comerciale, asigurand un cadru legislativ si economic predictibil. Totusi, o eventuala refuzare a aderarii ar putea mentine tara intr-o zona de dependenta economica fata de Rusia, atat in privinta importurilor, cat si a stabilitatii energetice.