Intr-o interventie la postul B1TV, Veronica Dutu, expert fiscal si CEO al UnionContExpert, a discutat despre directia in care se indreapta Romania din punct de vedere al deficitului bugetar si al finantelor publice, subliniind provocarile pe care guvernul le intampina in acest an electoral.

"Haideti inainte de asta sa vedem de unde a luat guvernul bani anul acesta. Cei aproape 200 de miliarde de lei in anul 2024 i-a luat de la Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, de la Banca Europeana de Investitii, de la Banca Mondiala si a tras si finantari de la populatia din Romania prin cele doua programe Tezaur si Fidelis," a explicat Dutu.

Problema, insa, nu consta doar in sursa acestor imprumuturi, ci si in modul in care au fost utilizati banii. "Din pacate, acesti bani s-au dus foarte multi in consum. O parte din aceste fonduri, intr-adevar, s-au dus pe investitii pentru ca Romania este un mare santier in lucru, vedem peste tot ca se construieste, in special pe partea de infrastructura, dar foarte multi bani s-au dus si in consum," a adaugat ea.

Cu toate acestea, sumele imprumutate continua sa creasca. "Pana la sfarsitul anului probabil ne vom duce cu imprumuturi de peste 250 miliarde de lei. Acel deficit bugetar la care visa guvernul la inceputul anului de 5%, din pacate, a depasit deja 5,4%, cum ati spus dumneavoastra in august si in septembrie, si probabil ne vom duce spre sfarsitul anului cu un deficit bugetar in jur de 8%."

Aceasta prognoza negativa are efecte severe asupra costurilor de finantare ale tarii. Veronica Dutu a subliniat impactul asupra credibilitatii Romaniei pe pietele internationale: "Toate aceste imprumuturi, deficit bugetar foarte mare, credibilitate pe pietele externe in ceea ce priveste clasa politica, in ceea ce priveste previziunile fiscale din Romania, duc de fapt la o credibilitate mai scazuta in fata investitorilor, ceea ce atrage dupa sine un cost de finantare foarte mare."

Costurile acestor imprumuturi au devenit o povara grea pentru bugetul de stat, cresterea dobanzilor fiind un semnal de alarma: "Anul acesta, costul finantarii acestor imprumuturi a depasit 6,5%, daca ne gandim la o medie, 6,5-6,6%. Un cost de finantare foarte mare in comparatie cu dobanzile care se practica in Uniunea Europeana."

CEO UnionCont a subliniat ca promisiunile partidelor politice din timpul anului electoral au contribuit semnificativ la cheltuieli sporite, ceea ce afecteaza planificarea fiscala pentru 2025.

„Din punctul meu de vedere, aceste cheltuieli au fost generate si din cauza ca este an electoral, si din cauza ca partidele politice care sunt la guvernare in acest moment promit marea cu sarea si, din pacate, noi nu stim, noi antreprenorii nu stim cum stam din punct de vedere fiscal pentru anul 2025," a declarat Dutu. Aceasta a avertizat asupra incertitudinii fiscale care planeaza asupra mediului de afaceri, subliniind ca, desi modificarile codului fiscal nu mai pot fi aplicate in ultimele trei luni, istoria ne-a aratat ca ordonantele de urgenta pot aduce schimbari neprevazute chiar si in preajma sarbatorilor.

„Ne-am trezit cu ordonante de urgenta care au modificat codul fiscal chiar de Craciun sau inainte de Craciun," a adaugat Dutu, referindu-se la masurile fiscale adoptate de urgenta in anii anteriori.

Cu toate acestea, Dutu a indemnat guvernul sa actioneze cu responsabilitate si sa amane eventualele cresteri de taxe pentru 2026, oferind astfel antreprenorilor timpul necesar pentru a-si ajusta strategiile financiare.

„Recomand sa se prinda in bugetul companiilor un 10-15% din buget pentru cheltuieli exceptionale si in special pentru plata acestor taxe care probabil ne vor bate la usa," a concluzionat Veronica Dutu.

Expert fiscal si financiar a observat ca o mare parte din acesti bani au fost directionati catre consum, in loc sa fie investiti in infrastructura esentiala, cum ar fi scoli si spitale.

„Da, intr-adevar, marea majoritate a banilor pe investitii s-au dus in construirea de autostrazi si sosele de mare viteza," a declarat Dutu, evidentiind ca aceste investitii, desi importante, nu acopera toate nevoile stringente ale Romaniei. „Nu vad sa se construiasca spitale noi, acele spitale regionale de care tot vorbim si cu care ar trebui sa ne laudam in acest moment," a adaugat ea.

Un alt domeniu neglijat, potrivit lui Dutu, este educatia. „Nu vad programe de constructie de scoli, pentru ca stim foarte bine scolile din Romania trebuie, in special cele de la tara, reconstruite si dotate la nivel european," a mentionat expertul fiscal, subliniind necesitatea unor investitii substantiale in infrastructura educationala.

Cifrele recente confirma cresterea veniturilor bugetare, dar si un dezechilibru semnificativ intre venituri si cheltuieli. „Veniturile bugetare in acest an au crescut cu 13,7%, au fost peste asteptari," a explicat Dutu, mentionand ca Ministerul de Finante a folosit acest fapt pentru a prezenta o imagine mai optimista. Cu toate acestea, cheltuielile bugetare au crescut intr-un ritm mult mai rapid, cu 22,5%.

„Ne asteptam ca acest deficit bugetar sa fie mai mic, dar cheltuielile bugetare au crescut cu 22,5%," a adaugat ea, subliniind provocarile pe care le va intampina Romania in gestionarea deficitului bugetar in viitor.

In ciuda unor rezultate bune obtinute de ANAF, in ceea ce priveste colectarea veniturilor, cheltuielile guvernamentale continua sa depaseasca veniturile.

„Peste asteptari, intr-adevar. ANAF-ul a avut niste rezultate foarte bune in privinta asta," a declarat Dutu, subliniind ca progresele in digitalizarea ANAF-ului au avut un impact semnificativ asupra colectarii veniturilor. „Anul acesta s-a demarat programul e-factura, e-transport, iar e-TVA va deveni obligatoriu din 2025," a explicat ea, mentionand contributia acestor instrumente moderne in reducerea evaziunii fiscale.

Cu toate acestea, provocarile majore raman. „Sa punem in functie si acele scanere care sunt la vamile din Romania si care nu prea functioneaza pentru a preveni aceasta evaziune fiscala," a continuat expertul, atragand atentia asupra rolului evaziunii fiscale in dezechilibrele bugetare. „Marea gaura in bugetul statului este datorata si acestei evaziuni fiscale, prin neplata si nedeclararea taxelor," a adaugat Dutu.

In luna septembrie, guvernul Romaniei a contractat imprumuturi de 32 de miliarde de lei, iar recalcularea pensiilor si cresterile salariale vor pune o presiune suplimentara pe buget.

„Intr-adevar, acest deficit este explicat datorita faptului ca aceste cheltuieli cu salariile au crescut cu 18 miliarde de lei fata de programul initial. Deci, va imaginati ce suma colosala. La nivel de bugetul Romaniei, este o suma imensa," a declarat Dutu.

De asemenea, cresterea cheltuielilor de capital, in special pentru investitiile in infrastructura, a fost un subiect dezbatut. „Cheltuielile de capital de care vorbeam, pe investitii, au crescut cu 11,1 miliarde de lei. Asta este o parte buna, pentru ca Romania se dezvolta si in curand vom avea o tara cu multe autostrazi, cu multi kilometri de autostrada," a explicat expertul financiar.

Cu toate acestea, provocarile bugetare sunt evidente si greu de gestionat. „Asistenta sociala a avut un plus de 9,8 miliarde de lei si pe bunuri si servicii am avut o crestere de 10,6 miliarde de lei. Din toate aceste cresteri vedem doar, din punctul meu de vedere, un singur lucru bun: ca pe investitii avem un plus de 11,1 miliarde de lei," a adaugat Dutu, subliniind ca investitiile in infrastructura sunt singurul aspect pozitiv intr-un peisaj economic marcat de cresteri masive ale cheltuielilor.

Potrivit lui Dutu, guvernul ar trebui sa adopte o abordare mai prudenta si realista in gestionarea bugetului de stat, punand accent pe cheltuieli si prioritizarea acestora.

"In primul rand, trebuie sa ne uitam la cheltuieli. Cand facem un buget, in prima data guvernul porneste de la venituri, dupa cum stiti si dumneavoastra. Si pe urma, in functie de veniturile previzionate... se merge pe cheltuieli. Nu, prima data ar trebui sa pornim de la cheltuieli, sa vedem cat trebuie sa cheltuim intr-un an, dupa care sa previzionam niste venituri care sa fie in concordanta cu realitatea," a explicat Dutu, subliniind ca strategia actuala nu este eficienta.

In prezent, Romania se confrunta cu un deficit bugetar major, iar cresterea veniturilor este in mare parte datorata fondurilor europene. Dutu a avertizat ca aceste venituri suplimentare nu ar trebui sa creeze o falsa senzatie de siguranta, deoarece acestea nu reflecta pe deplin capacitatea de productie interna a tarii.

"Noi ne bucuram ca anul acesta veniturile bugetare au crescut, dar sa nu uitam ca aceste venituri bugetare sunt datorate in mare parte fondurilor europene. Daca nu aveam acest income de la fonduri, ma intreb unde ar fi fost Romania in acest moment si care ar fi fost deficitul bugetar al Romaniei," a adaugat expertul fiscal.

CEO la UnionContExpert a oferit un sfat important romanilor si antreprenorilor cu privire la momentul oportun pentru a face credite de nevoi personale sau imobiliare in contextul actualei incertitudini fiscale si economice.

"In an electoral, toata lumea promite ca vom avea o Romanie care o sa zbarne la anul viitor sau peste 2 ani sau peste 5 ani. Eu recomand atat antreprenorilor, cat si romanilor sa fie atenti la bani si sa amane putin investitiile majore pentru anul viitor, dupa ce vom vedea exact care este trendul si care este filozofia fiscala a viitorului guvern," a declarat Dutu.

Aceasta recomandare vine in contextul schimbarilor iminente la nivel guvernamental, avand in vedere ca actualul executiv va mai ramane la putere doar cateva luni. Expertul fiscal subliniaza faptul ca filosofia fiscala a noului guvern ar putea fi diferita, iar masurile fiscale care vor fi implementate pot afecta direct costurile creditelor.

"Pentru ca noi vorbim in acest moment de un guvern care va mai sta probabil 2-3 luni la guvernare, dupa care vine un alt guvern si e posibil ca filozofia noului guvern sa fie alta. Evident ca acea filozofie este normal sa continue de fapt bazele fundamentale ale economiei si ale fiscalitatii care deja au fost puse de vechiul guvern," a explicat Dutu.

Un aspect esential mentionat de expert este legat de planul fiscal pe care Romania trebuie sa-l prezinte Comisiei Europene pana pe 15 octombrie. In ciuda acestui termen-limita, Dutu a subliniat ca unele state europene au reusit sa amane negocierile pana in 2025, si ca ar fi ideal ca si Romania sa adopte o strategie similara.

"Am inteles ca unele state europene au reusit sa negocieze cu Comisia Europeana sa mearga cu aceasta negociere a planului fiscal in anul 2025. Ar fi bine daca si la noi in tara s-ar intampla acest lucru, sa negocieze cu Comisia Europeana la anul viitor, cand va fi un nou guvern, cand va sti exact care este politica fiscala."

Totodata, Veronica Dutu a subliniat importanta unui dialog real intre guvern si contribuabili, fie ei antreprenori sau oameni de rand, inainte de luarea unor decizii fiscale majore.

"Guvernul, in primul rand, ar trebui sa vorbeasca cu antreprenorii care platesc si nu numai antreprenorii, ci oamenii de rand care platesc taxe in Romania. Ar trebui sa avem o discutie reala si sa mearga spre antreprenori si sa vada care sunt problemele reale ale antreprenorilor."

Conform guvernatorului BNR, Mugur Isarescu, Romania ar trebui sa mai astepte intre 4 si 7 ani pentru a adopta moneda unica europeana, datorita provocarilor economice actuale. Veronica Dutu si-a exprimat respectul fata de aceasta pozitie si a subliniat importanta sfaturilor oferite de Mugur Isarescu.

"Da, eu il respect foarte mult pe domnul Mugur Isarescu, il iubesc. Cred ca a fost un stalp in ceea ce priveste politica nationala si nu numai, politica monetara nationala. Ce vorbeste domnul Isarescu ar trebui sa tinem cont de sfaturile dumnealui si sa mergem dupa indicatiile domnului Isarescu, pentru ca este un adevarat profesionist si cred ca a avut un rol foarte, foarte mare in sustinerea Romaniei," a declarat Dutu.

Guvernatorul BNR a subliniat faptul ca intrarea Romaniei in zona euro trebuie sa fie precedata de o stabilitate economica solida si de o imbunatatire a indicilor macroeconomici. De asemenea, dificultatile economice din prezent, precum deficitul bugetar si datoria publica in crestere, impun o amanare prudenta a acestei tranzitii.

Veronica Dutu a evidentiat rolul crucial pe care l-a avut Mugur Isarescu in mentinerea stabilitatii economice a Romaniei pe parcursul anilor, inclusiv in momentele de criza economica globala si regionala. "Domnul Isarescu a fost un stalp in ceea ce priveste politica monetara, iar stabilitatea pe care a adus-o Banca Nationala sub conducerea sa a fost vitala pentru dezvoltarea economica a tarii."

Chiar daca asteptarea de 4-7 ani pentru adoptarea monedei euro poate parea lunga, Veronica Dutu considera ca aceasta este o masura necesara pentru a asigura o tranzitie sigura si benefica pentru Romania, in conditii economice adecvate. Ea a subliniat ca este esential sa ne pregatim economic si structural pentru a face acest pas important.