Ministerul Finantelor Publice a atras, luni, 1,75 miliarde de euro de pe pietele financiare internationale printr-o emisiune de euroobligatiuni in doua transe. Prima este o emisiune noua, in valoare de 1 miliard de euro, cu o maturitate de 10 ani si un cupon de 2,375%.
Cea de-a doua, in valoare de 750 de milioane de euro, este redeschiderea emisiunii lansate in octombrie 2015, cu maturitatea initiala de 20 ani si cu un cupon de 3,875%, potrivit unui comunicat al Ministerului de Finante.
„Succesul emisiunii de euroobligatiuni lansate ieri indica credibilitatea de care se bucura Romania pe pietele internationale si aprecierea pentru evolutiile economice, pentru perspectivele de crestere economica, cat si pentru stabilitatea macroeconomica si financiara, aspecte subliniate de altfel si in recentele rapoarte ale agentiilor internationale de rating", a declarat Viorel Stefan, ministrul Finantelor Publice.
Potrivit Ministerului de Finante, ambele transe au fost realizate la costuri in scadere pentru statul roman. Astfel, pentru maturitatea de 10 ani, s-a obtinut un randament de 2,411%, cel mai scazut nivel istoric pentru aceasta maturitate. Emisiunea similara cu maturitatea de 10 ani, realizata in octombrie 2015, a avut un randament de 2,845% si a fost redeschisa la un randament de 2,55% in februarie 2016. De asemenea, marja aferenta riscului de credit al Romaniei a inregistrat cel mai scazut nivel pentru o astfel de maturitate, situandu-se la 170 de puncte de baza peste cotatiile nivelului de referinta mid swap.
Inclusiv redeschiderea emisiunii scadente in 29 octombrie 2035 a atras atentia investitorilor. Aceasta a fost realizata la cel mai redus randament, de 3,55%, in scadere fata de cele inregistrate atat la lansarea initiala din octombrie 2015 (3,93%), cat si la redeschiderea din februarie 2016 (3,90%). Cu noua redeschidere, volumul cumulat pe aceasta serie a atins un nivel de 2 miliarde de euro, creand astfel premisele cresterii lichiditatii acestei emisiuni.
Strategia de executie a emisiunii a permis reducerea succesiva a costurilor pentru ambele transe, pe fondul unei suprasubscrieri si a calitatii investitorilor care au plasat ordinele. Astfel, in cazul maturitatii de 10 ani, marja de risc de credit a fost redusa de la 185 la 170 de puncte de baza, in timp ce pentru redeschiderea emisiunii scadente in 2035, randamentul a fost redus de la 3,65% la 3,55%.
Oferta totala a cumulat 2,86 miliarde de euro, provenind din 281 de ordine de subscriere din partea investitorilor. Din total, 136 de ordine au fost pentru redeschiderea emisiunii si 145 de ordine pentru noua emisiune. Baza investitionala a tranzactiei a fost diversificata atat din punct de vedere geografic, cat si al tipurilor de investitori pentru ambele transe.
Pentru transa de 10 ani distributia geografica a fost urmatoarea: Romania (21%), Centrul si Estul Europei (18%), Germania/Austria (15%), UK (14%), Italia (8%), US (6%), Benelux (5%), Scandinavia (5%), Asia si Orientul Mijlociu (3%) si altele (5%).
Ca tip de investitori, predominanti au fost managerii de fonduri (42%), fiind urmati de banci comerciale si banci private (36%), fonduri de pensii si societati de asigurare (19%) si banci centrale (3%).
Pentru transa cu scadenta in 2035 distributia geografica a fost urmatoarea: UK (40%), Germania/Austria (16%), Centrul si Estul Europei (10%), Benelux (10%), US (8%), Romania (3%), Asia si Orientul Mijlociu (1%) si altele (12%).
Legat de investitori trebuie spus ca predomina managerii de fonduri (72%), fiind urmati de banci comerciale si banci private (14%), fonduri de pensii si societati de asigurare (12%) si banci centrale (2%).
Tranzactia face parte din planul de finantare externa aferent anului 2017. Aceasta se incadreaza in obiectivele strategiei de administrare a datoriei publice, prin extinderea maturitatii medii a portofoliului de datorie guvernamentala si distribuirea cat mai uniforma a serviciului datoriei in vederea reducerii riscului de refinantare si consolidare a rezervei valutare a Departamentului de Trezorerie si Datorie Publica.
Emisiunea a fost intermediata de Barclays Bank PLC, Citigroup Global Markets Limited, Erste Group Bank AG, Societe Generale si ING Bank NV.
Foto: pixabay.com
Adrian Vaduva