Rata dobanzii de politica monetara ramane la nivelul de 7% pe an, conform deciziei Consiliului de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei (BNR).
BNR a decis, de asemenea, pastrarea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an si a ratei dobanzii la facilitatea de depozit la 6% pe an si mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.
Conform bancii centrale, rata anuala a inflatiei si-a accelerat scaderea in primele doua luni ale trimestrului II, coborand de la 14,53% in martie, la 10,64% in mai, in linie cu previziunile, in principal ca efect al accentuarii trendului descendent al dinamicilor preturilor energiei si combustibililor, sub impactul unor efecte de baza, al diminuarii cotatiei titeiului si al schemelor de plafonare a preturilor la electricitate si gaze naturale.
In acelasi timp, rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat a continuat sa se reduca gradual in acest interval, conform asteptarilor, ajungand la 13,6% in mai, de la 14,6% in martie, pe fondul intensificarii efectelor de baza dezinflationiste, al descresterii cotatiilor marfurilor, prioritar agroalimentare, si al ajustarii descendente a anticipatiilor inflationiste pe termen scurt. Actiunea acestora a devansat influentele de sens opus ce au continuat sa vina din transferarea treptata asupra preturilor de consum a costurilor crescute ale firmelor, inclusiv a celor salariale, precum si din conservarea marjelor de profit, in contextul unei cereri de consum inca solide.
Rata anuala a inflatiei calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum (IAPC - indicator al inflatiei pentru statele membre UE) a scazut la 9,6% in luna mai, de la 12,1% in martie 2023. Totodata, rata medie anuala a inflatiei IPC si cea calculata pe baza IAPC s au redus in mai la 14,7% si la 12,8%, de la 15,3%, respectiv 13,2%, in martie, ramanand inferioare celor prevalente in regiune si in tarile baltice.
Cresterea economica a incetinit peste asteptari in trimestrul I 2023, la 0,1%, de la 1,0% in precedentele trei luni (variatie trimestriala), evolutie ce face probabila restrangerea ceva mai pronuntata a excedentului de cerere agregata in acest interval, fata de cea anticipata.
Avansul in termeni anuali al PIB s-a redus in trimestrul I mai mult decat s-a previzionat, la 2,3%, de la 4,5% in trimestrul IV 2022. Scaderea a fost determinata in principal de variatia stocurilor, in timp ce consumul gospodariilor populatiei, dar si formarea bruta de capital fix au continuat sa-si accelereze cresterea in raport cu perioada similara a anului trecut, iar exportul net si-a marit relativ modest impactul contractionist, in conditiile in care descresterea de dinamica a volumului exporturilor a devansat-o usor pe cea a volumului importurilor de bunuri si servicii. Deficitul balantei comerciale si cel de cont curent au consemnat insa scaderi substantiale in trimestrul I fata de aceeasi perioada a anului anterior, in principal pe fondul ameliorarii raportului de schimb.
Cele mai recente date si analize indica o crestere mai temperata a economiei in trimestrul II comparativ cu previziunile precedente, implicand reducerea in continuare a dinamicii anuale a acesteia, sub influenta unui efect de baza.
Conform BNR in prima luna a trimestrului II, vanzarile cu amanuntul au inregistrat o scadere in raport cu aceeasi perioada a anului trecut, pentru prima data in ultimii aproape trei ani, iar serviciile prestate populatiei si-au accelerat descresterea de ritm. Totodata, productia industriala si-a amplificat contractia in termeni anuali, iar cresterea anuala a volumului lucrarilor de constructii a continuat sa decelereze. Dinamica anuala a exporturilor a redevenit insa in aprilie vizibil superioara celei a importurilor de bunuri si servicii, care a scazut mult mai puternic, in principal ca efect al imbunatatirii raportului de schimb. Astfel, deficitul comercial si cel de cont curent si-au accentuat in luna aprilie declinul fata de perioada similara a anului precedent, inclusiv cu aportul cresterii surplusului balantei serviciilor.
Pe piata muncii, datele recente arata o reaccelerare a cresterii efectivului salariatilor din economie in martie-aprilie, precum si o relativa stabilitate a ratei somajului BIM in aprilie-mai, dupa scaderea acesteia la 5,5% in trimestrul I, alaturi de accentuarea in debutul trimestrului II a trendului ascendent al dinamicii anuale deosebit de inalte a costului unitar cu forta de munca din industrie. Totodata, sondajele de specialitate indica o accelerare a cresterii intentiilor de angajare in perspectiva apropiata, dar si o scadere mai pronuntata in aprilie-iunie a deficitului de forta de munca raportat de companii.
Principalele cotatii ale pietei monetare interbancare si-au stopat miscarea descendenta la mijlocul lunii mai, in timp ce randamentele titlurilor de stat au continuat sa se reduca gradual pana spre finele lunii iunie, in conditiile cresterii atractivitatii relative a plasamentelor in lei, indeosebi ca efect al accelerarii descresterii ratei anuale a inflatiei si al reconfirmarii traiectoriei descendente anticipate a acesteia.
Cursul de schimb leu/euro s-a repozitionat la mijlocul lunii mai si s-a mentinut apoi la valori usor superioare celor prevalente in prima parte a anului 2022, inclusiv in contextul revizuirii expectatiilor investitorilor privind perspectiva apropiata a conduitei politicii monetare a Fed.
Potrivit sursei citate, dinamica anuala a creditului acordat sectorului privat si-a reaccelerat usor descresterea in primele doua luni din trimestrul II, ajungand la 7,8% in mai, de la 10,2% in martie, in conditiile in care ritmul componentei in lei a continuat sa decelereze alert, iar variatia deosebit de inalta a creditului in valuta si-a stopat ascensiunea, consemnand scaderi succesive in aprilie si mai. Prin urmare, ponderea componentei in lei in creditul acordat sectorului privat si-a temperat considerabil trendul descendent, reducandu-se doar marginal, la 67,6% in mai, de la 67,8% in martie.
Adriana Vaduva