In luna ianuarie 2023 s-a incheiat executia bugetului general consolidat cu un deficit de 0,25% din PIB, respectiv 4,02 miliarde de lei pe fondul unor rambursari de TVA mai mari cu 59,8%, al incetinirii veniturilor din accize la tutun, al unui volum mai mare de decontari de bunuri si servicii pentru medicamente, precum si al cresterii volumului de investitii, conform informatiilor publicate de Ministerul Finantelor.
In luna ianuarie a anului trecut, bugetul se inchidea pe un deficit de 1,69 miliarde de lei, respectiv 0,13% din PIB.
Conform sursei citate, veniturile bugetului general consolidat au insumat 39,60 miliarde lei in prima luna a anului curent, cu 8,5% peste nivelul incasat in perioada similara a anului trecut. Evolutia acestora fost influentata preponderent de avansul mai insemnat al veniturilor din impozitul pe salarii si venit si al contributiilor de asigurari, in timp ce incasarile nete din TVA si venituri nefiscale au avut o dinamica mai temperata (explicata printr-un efect de baza ridicat aferent ianuarie 2022), iar accizele au consemnat un declin, arata Ministerul Finantelor.
Incasarile din impozitul pe salarii si venit au totalizat 4,49 miliarde lei, consemnand o crestere semnificativa fata de nivelul incasat in aceeasi luna a anului trecut (68,5%), influentata preponderent de sporul incasarilor din impozitul pe dividende (359,8%), veniturile din impozitul aferent pensiilor si declaratiei unice consemnand, de asemenea, dinamici pozitive (53,3%, respectiv 14,5%).
Avansul veniturilor din impozitul pe salarii (9,2%) - cea mai importanta sursa a acestei categorii - reflecta dinamicile castigului salarial mediu brut (12,3%) si efectivului de salariati (1,6%) inregistrate in luna decembrie 2022. Totodata, potrivit MF, dinamica acestei categorii de incasari a fost influentata si de extinderea in sectorul agricol si industria alimentara a facilitatii acordate salariatilor din constructii (efect negativ din scutirea de impozit pe venit din salarii, conform Legii nr. 135/2022).
Contributiile de asigurari au inregistrat 12,43 miliarde lei, in crestere cu 9% (an/an). Ca si in cazul impozitului pe salarii, dinamica acestora s-a situat sub evolutia fondului de salarii din economie din decembrie 2022 (14,1%) si ca efect al extinderii in sectorul agricol si industria alimentara a facilitatii acordate salariatilor din constructii, conform Legii nr. 135/2022.
Incasarile nete din TVA au inregistrat 9,74 miliarde lei, in crestere cu 1,9% (an/an). Totodata, restituirile de TVA au fost cu 59,8% mai ridicate fata de nivelul rambursat in aceeasi luna a anului trecut (plus un miliard lei).
Veniturile din accize au insumat 2,90 miliarde lei, consemnand o scadere de 23,9% (an/an) - explicata de contractia incasarilor din accizele pentru produsele din tutun. Totodata, incasarile din accizele pentru produsele energetice au inregistrat o dinamica pozitiva, de 5% (an/an). Evolutia lunara a incasarilor din accize prezinta in general o volatilitate mai ridicata, determinata de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscala a produselor accizabile, explica sursa citata.
Veniturile nefiscale au insumat 4,99 miliarde lei, consemnand o crestere de 7,3% (an/an), sustinuta de avansul veniturilor din dobanzi acumulate pentru emisiunile de titluri de stat. De asemenea, nivelul veniturilor nefiscale este determinat si de inregistrarea sumelor din vanzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera, potrivit prevederilor art.10, din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 115/2011.
Sumele rambursate de Uniunea Europeana in contul platilor efectuate si donatii au totalizat 1,60 miliarde lei, in crestere cu 22,9% (an/an).
Cheltuielile bugetului general consolidat in suma de 43,61 miliarde lei au crescut in termeni nominali cu 14,3% fata de anul precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe anul 2023 si-au mentinut ponderea la nivelul de 2,7%.
Cheltuielile de personal au insumat 9,78 miliarde lei, in crestere cu 5,7% comparativ cu anul precedent. Exprimate ca pondere in PIB, cheltuielile de personal si-au mentinut ponderea la nivelul de 0,6%.
Cheltuielile cu bunuri si servicii au fost 5,91 miliarde lei, in crestere cu 36,8% comparativ cu anul precedent. O crestere se reflecta la bugetele locale, respectiv 26,2% comparativ cu anul precedent, precum si la bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate de 38,6% pentru decontarea medicamentelor cu si fara contributie personala si a medicamentelor utilizate in programele nationale de sanatate curative.
Cheltuielile cu dobanzile au totalizat 3,09 miliarde lei. Comparativ cu anul precedent platile de dobanzi aferente portofoliului de datorie publica s-au majorat cu 1,39 miliarde lei ca urmare a cresterii ratelor de dobanda in contextul inflationist manifestat indeosebi incepand cu a doua parte a anului 2021, atat pe plan intern cat si international, cat si ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina.
Cheltuielile cu asistenta sociala au fost de 19,14 miliarde lei, in crestere cu 6,6% comparativ cu anul precedent. Evolutia cheltuielilor cu asistenta sociala a fost influentata, in principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2023 a punctului de pensie cu 12,5%, in conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.168/2022 privind unele masuri fiscal-bugetare, respectiv de la 1.586 lei la 1.785 lei, a nivelului indemnizatiei sociale pentru pensionari (pensia minima) de la 1000 lei la 1.125 lei, de acordarea unui ajutor financiar pensionarilor sistemului public de pensii, pensionarilor din sistemul pensiilor militare de stat si beneficiarilor de drepturi prevazute de legi cu caracter special platite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale ale caror venituri lunare sunt mai mici sau egale cu 3.000 lei, precum si de acordarea celei de-a 13-a indemnizatii pentru persoanele cu dizabilitati sub forma unei indemnizatii compensatorii.
Cheltuielile cu asistenta sociala au fost influentate si de platile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrica si gaze naturale, in luna ianuarie 2023 acestea fiind in suma de 340,59 milioane lei, precum si de virarea catre CA Posta Romana SA a sumelor reprezentand prima transa din valoarea drepturilor de pensii pentru luna februarie cu trei zile lucratoare inainte de prima zi de plata catre beneficiari, conform calendarului stabilit prin Conventia incheiata intre Casa Nationala de Pensii Publice si CA Posta Romana SA.
Cheltuielile cu subventiile au fost de 1,27 miliarde lei, in principal, suma reprezentand subventii pentru transportul de calatori, pentru sprijinirea producatorilor agricoli, precum si pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrica si gaze naturale al consumatorilor noncasnici (508,28 mil lei) care reprezinta 40,17% din total subventii.
Alte cheltuieli au fost de 500 milioane lei, reprezentand in principal, sume aferente titlurilor de plata emise de Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor, conform legislatiei in vigoare, burse pentru elevi si studenti, sustinerea cultelor, alte despagubiri civile.
Cheltuielile privind proiectele finantate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subventiile de la Uniunea Europeana aferente agriculturii) au fost de 1,72 miliarde lei, cu 37,7% mai mari comparativ cu anul 2022.
Cheltuielile pentru investitii, care includ cheltuielile de capital, precum si cele aferente programelor de dezvoltare finantate din surse interne si externe, au fost in valoare de 1,94 miliarde lei, in crestere cu 34,3% comparativ cu anul 2022 cand au fost in valoare de 1,45 miliarde lei. De asemenea, se observa o crestere a ponderii investitiilor finantate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentand 63,73% din totalul cheltuielilor pentru investitii.
Bugetul pentru acest an este construit pe o prognoza de PIB nominal de 1.552,1 miliarde de lei, cu o crestere reala de 2,8%, si pe o scadere a deficitului public la 4,4% din PIB, de la 5,7% anul trecut.
Foto: pixabay.com
Adriana Vaduva