Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei a hotarat majorarea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 3% pe an, de la 2,5% pe an, incepand cu data de 6 aprilie 2022, si pastrarea controlului ferm asupra lichiditatii de pe piata monetara, informeaza banca centrala.
"Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei, intrunit in sedinta de astazi, 5 aprilie 2022, a hotarat urmatoarele: majorarea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 3 la suta pe an, de la 2,50 la suta pe an, incepand cu data de 6 aprilie 2022; majorarea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4 la suta pe an, de la 3,50 la suta pe an si cresterea ratei dobanzii la facilitatea de depozit la 2 la suta, de la 1,50 la suta pe an, incepand cu data de 6 aprilie 2022; pastrarea controlului ferm asupra lichiditatii de pe piata monetara", a anunta BNR.
In aceeasi sedinta s-a decis mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.
Rata anuala a inflatiei a continuat sa creasca gradual in primele doua luni din 2022, contrar previziunilor, urcand la 8,35% in ianuarie si la 8,53% in februarie, de la 8,19% in luna decembrie 2021. Contributia componentelor exogene ale IPC a fost de aceasta data dezinflationista pe ansamblu, ca urmare a scaderilor de dinamica inregistrate de preturile energiei electrice si gazelor naturale, pe fondul unui efect de baza si al schemelor extinse de plafonare, care au devansat consistent influentele cresterii relativ mai pronuntate a pretului combustibililor, a preturilor LFO si a celor administrate.
Potrivit sursei amintite, rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat si-a accentuat peste asteptari trendul ascendent in primele doua luni ale trimestrului I 2022, marindu-se la 5,2% in ianuarie si la 5,9% in februarie, de la 4,7% in decembrie 2021, in principal ca efect al accelerarii cresterilor generalizate ale preturilor alimentelor procesate. Prin urmare, evolutia componentei continua sa reflecte efectele majorarilor ample ale cotatiilor marfurilor agroalimentare si ale costurilor cu energia si transportul, alaturi de influentele blocajelor persistente in lanturi de productie si aprovizionare, potentate de cotele tot mai inalte ale asteptarilor inflationiste pe termen scurt, de rezilienta cererii pe anumite segmente, precum si de ponderea insemnata detinuta in cosul de consum de produsele alimentare si de cele importate.
Rata medie anuala a inflatiei IPC si cea calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum (IAPC - indicator al inflatiei pentru statele membre UE) au crescut in februarie 2022 la 6,0 si la 5,0%, de la 5,0%, respectiv, 4,1%, in luna decembrie 2021.
Activitatea economica a continuat sa slabeasca in intensitate in trimestrul IV 2021 mai mult decat s-a anticipat, comprimandu-se cu 0,1% fata de trimestrul precedent, insa exclusiv ca urmare a deteriorarii semnificative a performantelor agriculturii. Evolutiile fac probabila mentinerea excedentului de cerere agregata la o valoare scazuta in acest interval, conform previziunilor din februarie, date fiind inclusiv implicatiile noii revizuiri a datelor statistice privind cresterea economiei pe parcursul anilor 2020 si 2021.
In acelasi timp, dinamica anuala a PIB a consemnat in trimestrul IV 2021 o scadere sensibil mai pronuntata decat cea prognozata, la 2,4%, de la 6,9% in trimestrul III, dar aproape integral pe seama descresterii la o valoare semnificativ negativa a contributiei variatiei stocurilor. Consumul gospodariilor populatiei si-a diminuat doar foarte usor aportul pozitiv, care a ramas astfel deosebit de ridicat, iar formarea bruta de capital fix si-a ameliorat intrucatva contributia.
La randul sau, exportul net si-a redus usor aportul negativ la dinamica anuala a PIB, in conditiile in care scaderea variatiei importurilor de bunuri si servicii a devansat-o pe cea a exporturilor. Pe acest fond, cresterea anuala a soldului negativ al balantei comerciale a decelerat semnificativ fata de trimestrul III, data fiind si restrangerea decalajului nefavorabil dintre dinamica preturilor importurilor si cea a preturilor exporturilor. In schimb, deficitul de cont curent si-a marit substantial avansul in termeni anuali, sub influenta deteriorarii semnificative a balantei veniturilor secundare, pe seama scaderii intrarilor de fonduri europene de natura contului curent, in raport cu perioada similara a anului precedent.
Evolutiile recente ale indicatorilor cu frecventa ridicata sugereaza o usoara revenire a activitatii economice in trimestrul I 2022, probabil temporara, care implica, insa, descresterea dinamicii anuale a PIB si in acest interval, pe fondul continuarii manifestarii unui efect de baza.
Conform BNR, in luna ianuarie 2022, mentinerea constanta a variatiei anuale a comertului cu amanuntul a fost acompaniata de scaderea ampla a celei din comertul auto-moto si mai ales a celei din serviciile prestate populatiei. In schimb, dinamica anuala a productiei industriale a revenit usor in teritoriul pozitiv, cea a valorii comenzilor noi in industria prelucratoare s-a dublat, iar volumul lucrarilor de constructii si-a accelerat puternic cresterea. Totodata, majorarea mult mai pronuntata consemnata in ianuarie de variatia anuala a importurilor de bunuri si servicii in raport cu cea a exporturilor s-a datorat prioritar evolutiei nefavorabile a preturilor externe. Aceasta a provocat insa o cvasi-triplare a deficitului comercial in ianuarie fata de aceeasi luna a anului trecut, precum si o crestere chiar mai ampla in termeni anuali a deficitului de cont curent, inclusiv din cauza deteriorarii usoare a balantei veniturilor primare.
Piata muncii s-a caracterizat, la randul ei, prin evolutii mixte in perioada recenta. Astfel, efectivul salariatilor din economie s-a marit usor in decembrie 2021 si in ianuarie 2022, ajungand la un nivel record, in timp ce rata somajului BIM a consemnat un salt in decembrie 2021, pana la 5,7 la suta, iar in ianuarie si februarie 2022 s-a mentinut constanta, deasupra minimului istoric atins in vara anului 2019. Deficitul de forta de munca raportat de companii si-a accelerat insa cresterea in primele trei luni din 2022, ramanand totusi considerabil inferior varfului sau, iar intentiile de angajare pe orizontul urmatoarelor trei luni, relevate de sondajul DG-ECFIN, s-au marit in primele doua luni ale anului, dar au cunoscut o ajustare descendenta moderata in martie, in contextul incertitudinilor mari generate de invadarea Ucrainei de catre Rusia si de sanctiunile internationale instituite ca raspuns.
Pe piata financiara, principalele cotatii ale segmentului monetar interbancar si-au accelerat cresterea in februarie si martie 2022, atingand maxime ale ultimilor 9 ani, sub impulsul noii majorari a ratei dobanzii de politica monetara, precum si pe fondul inaspririi pronuntate a conditiilor lichiditatii si al asteptarilor privind continuarea cresterii ratei dobanzii-cheie.
Randamentele titlurilor de stat si-au accentuat, la randul lor, miscarea general ascendenta, consemnand cresteri ample in primele zile din martie, doar partial corectate ulterior, in conditiile deteriorarii abrupte a sentimentului investitorilor financiari, mai ales fata de pietele din regiune, odata cu declansarea razboiului din Ucraina si cu instituirea sanctiunilor internationale. In aceasta conjunctura, si cursul de schimb leu/euro a cunoscut o ajustare ascendenta, mult mai modesta totusi decat cele evidentiate in regiune, si succedata de o cvasi-stabilizare pe noul palier, in contextul actiunilor BNR in sfera gestionarii lichiditatii, dar si pe fondul relativei calmari ulterioare a volatilitatii pe piata financiara internationala, inclusiv sub influenta initierii de catre Fed a ciclului de crestere a ratei dobanzii reprezentative.
Dinamica anuala a creditului acordat sectorului privat a continuat sa urce in teritoriul de doua cifre in primele doua luni din 2022, ajungand la 15,8% in februarie si la 15,49% pe ansamblul intervalului, de la 14,31% in trimestrul IV 2021, in principal sub impactul unei noi majorari a variatiei deosebit de inalte a componentei in lei - pana la 19,8%, ca medie a perioadei -, dar si cu aportul accelerarii cresterii creditului in valuta. Ponderea componentei in lei in creditul acordat sectorului privat s-a marit in februarie la 72,5%.
Adrian Vaduva