Rata anuala a inflatiei este asteptata sa-si accentueze puternic cresterea in trimestrul II din 2022, pana la 11,2% in iunie, comparativ cu 8,6% in proiectia precedenta, potrivit minutei sedintei de politica monetara care s-a desfasurat in 9 februarie 2022.
"In ceea ce priveste evolutiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au discutat indelung noul scenariu de prognoza, aratand ca, in contextul datelor disponibile si al reglementarilor in vigoare, acesta evidentiaza o inrautatire considerabila a perspectivei inflatiei, aproape exclusiv pe termen scurt. Astfel, rata anuala a inflatiei este asteptata sa-si accentueze puternic cresterea in trimestrul II 2022 - pana la 11,2% in iunie, comparativ cu 8,6% in proiectia precedenta -, si sa descreasca doar gradual pe parcursul urmatoarelor trei trimestre, pe o traiectorie mult superioara celei previzionate anterior, ramanand in decembrie 2022 la 9,6%, fata de 5,9% in prognoza precedenta. Ea este insa asteptata sa cunoasca o ajustare descendenta relativ abrupta in prima parte a anului viitor, pe fondul unor ample efecte de baza, si sa reintre in trimestrul IV 2023 in interiorul intervalului tintei, doar usor mai tarziu decat s-a anticipat anterior, coborand in decembrie la 3,2%, marginal sub nivelul indicat de prognoza din noiembrie 2021", se spune in minuta BNR.
Responsabile de noua inrautatire considerabila a perspectivei inflatiei continua sa fie exclusiv socuri adverse pe partea ofertei, indeosebi externe, au subliniat in repetate randuri membrii Consiliului.
Potrivit BNR, s-a observat ca principalele efecte inflationiste suplimentare sunt asteptate sa vina din majorari mult mai ample ale preturilor gazelor naturale si energiei electrice, ce se vor evidentia pregnant dupa suspendarea in luna aprilie a schemelor de compensare aplicate pentru consumatorii casnici; ele vor fi probabil succedate de cateva mici cresteri in semestrul II 2022, justificate de reinnoiri ale contractelor de furnizare, si vor fi acompaniate de influente suplimentare, insa mult mai modeste, anticipate din partea celorlalte componente exogene ale IPC - combustibili, produse din tutun, preturi administrate si LFO.
BNR mentioneaza ca, in contextul schemelor de compensare prezumate a fi aplicate pana in luna martie 2022, rata anuala a inflatiei este asteptata sa scada foarte usor in intervalul ianuarie-martie, dar sa consemneze un salt amplu si sa atinga un varf in luna aprilie, odata cu revenirea preturilor la nivelurile prevazute in contracte. S-a admis, insa, ca exista mari incertitudini in ceea ce priveste caracteristicile viitoare ale masurilor de sprijin, fiind posibila, printre altele, prelungirea cu inca trei luni a schemei curente de compensare si plafonare a preturilor, potrivit informatiilor din spatiul public. Dar, chiar si intr-un asemenea scenariu ipotetic, rata anuala a inflatiei ar putea sa urce la un nivel de doua cifre in trimestrul III 2022, iar abaterea ei semnificativa de la intervalul tintei este de asteptat sa se prelungeasca cu inca un trimestru, comparativ cu scenariul de baza, au observat membrii Consiliului.
In acelasi timp, s-a aratat ca incertitudini mari continua sa fie asociate modului de evaluare si de includere in calculul IPC a impactului schemelor de sprijin. Totodata, s-a convenit ca balanta integrala a riscurilor induse de factorii pe partea ofertei ramane inclinata usor in sens ascendent pe termen scurt, in principal in cazul preturilor produselor energetice si ale marfurilor agroalimentare, inclusiv pe fondul situatiei geopolitice Rusia-Ucraina.
In acest context, membrii Consiliului s-au aratat foarte preocupati de perspectiva cresterii ratei anuale a inflatiei la un nivel de doua cifre in trimestrul II - pentru prima data in istoria strategiei de tintire directa a inflatiei a BNR -, precum si de probabila mentinere a dinamicii inflatiei mult deasupra intervalului tintei pana spre mijlocul anului viitor. S-a apreciat in mod unanim ca o asemenea evolutie reclama cresterea pasului de majorare a ratei dobanzii-cheie, in vederea ancorarii anticipatiilor inflationiste pe termen mediu si a prevenirii declansarii unei cresteri autointretinute a nivelului general al preturilor de consum - eventual printr-o spirala salarii-preturi -, dar si din perspectiva credibilitatii bancii centrale. In acelasi timp, s-a reafirmat ca o eventuala tentativa a bancii centrale de a contracara efectele inflationiste directe ale socurilor adverse pe partea ofertei ar fi nu doar ineficace, ci chiar contraproductiva, intrucat ar provoca pierderi ample activitatii economice si ocuparii fortei de munca pe termen mai lung.
Din partea factorilor fundamentali, sunt insa de asteptat presiuni inflationiste mult mai modeste decat in prognoza precedenta si in atenuare treptata incepand cu semestrul II 2022, au concluzionat membrii Consiliului, date fiind valorile considerabil mai mici ale excedentului de cerere agregata anticipate pe orizontul prognozei, in conditiile recentelor revizuiri semnificative in jos ale datelor statistice si previziunilor privind cresterea PIB in 2021, dar si in 2022 si 2023.
In schimb, inflatia de baza va recepta probabil si pe termen scurt efecte directe si indirecte relativ mai puternice venite din socuri pe partea ofertei, au remarcat membrii Consiliului, mai cu seama din cresterea cotatiilor marfurilor agroalimentare si energetice, dar si din disfunctionalitati in lanturile de productie si aprovizionare, ce vor fi potentate, pe mai departe, de cotele inalte ale asteptarilor inflationiste pe termen scurt si de dimensiunea insemnata a importurilor. In aceste conditii, rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat va continua probabil sa creasca pana la un maxim de 5,3 la suta la finele trimestrului I 2022, vizibil deasupra varfului de 4,8 la suta anticipat anterior, pentru ca in a doua parte a anului curent sa se inscrie pe o traiectorie descendenta ceva mai pronuntata decat in previziunile precedente si sa coboare la finele orizontului proiectiei la 3,2 la suta, marginal sub nivelul prognozat in noiembrie.
Referitor la viitorul pozitiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat ca dupa ce a atins probabil o dinamica foarte inalta din perspectiva istorica in 2021, dar semnificativ inferioara celei previzionate anterior, cresterea economica este asteptata sa decelereze considerabil in 2022 si 2023, si mai pronuntat decat s-a anticipat in noiembrie 2021, inclusiv in conditiile unor efecte expansioniste ceva mai temperate anticipate din partea absorbtiei de fonduri europene aferente instrumentului Next Generation EU. Evolutia implica valori mult mai joase ale excedentului de cerere agregata pe orizontul prognozei fata de cele estimate anterior si care se restrang gradual de la mijlocul anului curent, pana aproape de anulare la finele orizontului prognozei, chiar si in conditiile unei dinamici sensibil mai scazute a PIB potential.
S-a sesizat ca determinantul major al avansului PIB va ramane consumul privat, in conditiile anticiparii unei cresteri relativ robuste a acestuia pe orizontul proiectiei, doar ceva mai temperate decat s-a previzionat anterior, inclusiv pe fondul majorarii in acest an a transferurilor sociale si a salariului minim brut pe economie, dar si in contextul ascensiunii ratei inflatiei, al cresterii treptate a ratelor dobanzilor bancare si al progresului consolidarii fiscale.
In cazul formarii brute de capital fix sunt posibile dinamici semnificativ mai modeste decat in prognoza precedenta, cu precadere in anul curent, insa superioare mediei anilor pre-pandemie, au remarcat membrii Consiliului, date fiind probabila crestere a cheltuielilor publice de capital, inclusiv cu aportul fondurilor europene, si prezumatul efect de antrenare exercitat asupra sectorului privat, dar si influentele inhibitoare venite din scumpirea materialelor de constructii si a energiei, precum si din blocaje in lanturi de productie si din relativa inasprire a conditiilor financiare.
Din partea exportului net, se anticipeaza, in schimb, un impact contractionist minor, atat in 2022, cat si in 2023, si in scadere considerabila fata de 2021. Perspectiva deficitului de cont curent consemneaza insa o relativa inrautatire, in conditiile in care ponderea acestuia in PIB si-a accentuat probabil peste asteptari cresterea in 2021, depasind si mai mult standardele europene, iar in 2022 si 2023 este asteptata sa cunoasca doar mici corectii descendente, inclusiv pe fondul persistentei unor constrangeri asupra productiei interne si a unei dinamici nefavorabile a preturilor materiilor prime si marfurilor pe piata internationala. Perspectiva a fost considerata deosebit de ingrijoratoare de catre membrii Consiliului si cu potentiale implicatii adverse asupra inflatiei, dar si asupra sustenabilitatii cresterii economice.
In acelasi timp, s-a apreciat ca criza energetica - posibil agravata de conflictul Rusia-Ucraina -, impreuna cu blocajele in lanturile de productie si aprovizionare continua sa reprezinte surse majore de incertitudini si riscuri, prin impactul potential exercitat la nivel global/european, precum si pe plan intern, asupra cererii de consum si asupra activitatii si planurilor de investitii ale firmelor, de natura sa afecteze evolutia pe termen scurt a cererii agregate, dar si potentialul de crestere a economiei pe un orizont mai indelungat de timp.
Totodata, membrii Consiliului si-au reiterat preocuparile legate de perspectiva absorbtiei fondurilor europene, mai ales a celor aferente programului Next Generation EU, reliefand atat conditiile stricte ce trebuie indeplinite pentru accesarea acestora, cat si importanta lor majora pentru realizarea reformelor structurale si investitiilor necesare economiei romanesti, precum si pentru contrabalansarea, cel putin partiala, a impactului consolidarii bugetare graduale.
Potrivit BNR, s-a considerat ca incertitudini continua sa decurga si din evolutia pandemiei, in contextul fazei inca ascendente a actualului val pandemic, provocat de varianta mai contagioasa a coronavirusului, Omicron, mai putin virulenta, totusi, si implicand o severitate mai scazuta si in atenuare a restrictiilor asociate, inclusiv in multe state europene.
Conduita politicii fiscale ramane, insa, o sursa semnificativa de incertitudini si riscuri la adresa previziunilor, au convenit membrii Consiliului, evidentiind, pe de o parte, deficitul bugetar inferior tintei inregistrat in 2021, iar, pe de alta parte, cerinta continuarii consolidarii fiscale corespunzator angajamentelor asumate in cadrul procedurii de deficit excesiv, dar intr-un context economic si social dificil pe plan intern si global, marcat de criza energetica si de tensiuni geopolitice, precum si de tendinta de inasprire a conditiilor de finantare.
Foto: pixabay.com