Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei a decis, miercuri, reducerea ratei dobanzii de politica monetara de la 1,75% pe an la la1,50% pe an, incepand cu data de 6 august, a anuntat BNR.
De asemenea, a fost decise reducerea ratei dobanzii pentru facilitatea de depozit la 1,00% pe an, de la 1,25% pe an, si a ratei dobanzii aferente facilitatii de creditare (Lombard) la 2,00% pe an de la 2,25% pe an.
„Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei intrunit in sedinta de astazi, 5 august 2020, a hotarat urmatoarele: reducerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 1,50 la suta pe an de la 1,75 la suta pe an incepand cu data de 6 august; reducerea ratei dobanzii pentru facilitatea de depozit la 1,00 la suta pe an, de la 1,25 la suta pe an si a ratei dobanzii aferente facilitatii de creditare (Lombard) la 2,00 la suta pe an de la 2,25 la suta pe an; pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit; continuarea efectuarii de operatiuni repo si a cumpararii de titluri de stat in lei de pe piata secundara", conform sursei citate.
Consiliul de administratie al BNR considera ca, in conditiile decalajelor de transmitere a impulsurilor scaderilor ratei dobanzii de politica monetara, o asemenea calibrare a conduitei politicii monetare este de natura sa sustina redresarea activitatii economice pe orizontul prognozei, in vederea aducerii si consolidarii pe termen mediu a ratei anuale a inflatiei in linie cu tinta de inflatie de 2,5 la suta Aą1 punct procentual, in conditii de protejare a stabilitatii financiare.
BNR arata ca economia globala si cea europeana au inceput sa se redreseze in luna mai, pe fondul retragerii treptate a restrictiilor de mobilitate fizica, ramanand insa la niveluri mult inferioare celor prevalente anterior raspandirii infectiei cu coronavirus. In acelasi timp, dinamica recuperarii lor ramane incerta pe termen scurt, fiind dependenta de evolutia pandemiei si a masurilor asociate, dar si sustinuta de masurile fiscale implementate de autoritati, precum si de caracterul acomodativ al politicilor monetare ale bancilor centrale din economiile avansate si cele emergente, incluzand BCE si bancile centrale din regiune, precizeaza sursa citata.
In plan intern, datele si informatiile aparute dupa sedinta de politica monetara a CA al BNR de la finele lunii mai au evidentiat un impact sever al pandemiei de coronavirus, mai ales in aprilie, dar si efectele economice si financiare ale inceperii relaxarii graduale in luna mai a masurilor restrictive.
In context, comunicatul aminteste ca rata anuala a inflatiei IPC a continuat sa scada in mai, pana la 2,26% (de la 2,68% in luna aprilie), pentru ca in iunie sa urce la 2,58%, usor deasupra punctului central al tintei stationare, pe fondul unor efecte de baza si al reluarii ascensiunii cotatiei petrolului. Comparativ cu nivelul inregistrat la sfarsitul trimestrului anterior, de 3,05%, rata anuala a inflatiei s-a situat pe o panta descendenta - usor mai pronuntata decat cea prognozata - atribuibila accentuarii semnificative a declinului in termeni anuali a pretului combustibililor.
Rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat (care elimina din calculul inflatiei IPC preturile administrate, volatile, ale produselor din tutun si ale bauturilor alcoolice) a consemnat doar o scadere minora pe ansamblul trimestrului II si inferioara previziunilor, la 3,7% in luna iunie de la 3,86% in luna martie, in pofida unui efect de baza dezinflationist semnificativ. Evolutia ei continua sa fie marcata de presiunile inflationiste pe partea cererii si a costurilor salariale acumulate anterior izbucnirii crizei pandemice, de natura sa alimenteze persistenta acestei componente, la care s-au adaugat in ultimele luni influentele schimbarilor in structura consumului survenite in contextul pandemiei si al distantarii sociale, precum si cele venind din costuri marite asociate unor lanturi de productie/aprovizionare, precum si masurilor de prevenire a raspandirii infectiei cu coronavirus.
Rata medie anuala a inflatiei IPC si cea calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum au scazut in luna iunie pana la 3,3% si, respectiv, 3,2%, de la 3,6 la suta in aprilie.
„Cresterea economica a decelerat considerabil in trimestrul I 2020, la 2,4%, de la 4,3% in trimestrul anterior, dar dinamica sa trimestriala a ramas in teritoriul pozitiv, la 0,3%. Totodata, deficitul balantei comerciale si-a accelerat semnificativ cresterea in acest interval, pe fondul scaderii pronuntate a exporturilor de bunuri si servicii, iar acoperirea deficitului de cont curent cu investitii straine directe si transferuri de capital si-a accentuat deteriorarea", sustine BNR.
Cele mai recente evolutii ale indicatorilor cu frecventa ridicata sugereaza o contractie severa a economiei in trimestrul II, in linie cu previziunile, in conditiile unui declin puternic inregistrat in aprilie - luna marcata integral de restrictiile impuse pentru limitarea extinderii pandemiei - care incepe insa sa fie recuperat din luna mai, odata cu inlocuirea starii de urgenta cu cea de alerta.
Astfel, vanzarile cu amanuntul si cele auto-moto si-au atenuat considerabil in mai declinul deosebit de amplu in termeni anuali consemnat in aprilie, in timp ce volumul lucrarilor de constructii a continuat sa creasca intr-un ritm alert in primele doua luni ale trimestrului II, desi sensibil incetinit in raport cu trimestrul anterior, se mai arata in comunicatul bancii centrale.
Revenirea serviciilor prestate populatiei a fost insa mult mai modesta in mai, dupa caderea masiva suferita in aprilie, iar dinamica anuala a productiei industriale si cea a comenzilor noi din industria prelucratoare au ramas adanc in teritoriul negativ, desi au urcat vizibil fata de aprilie, in timp ce investitiile straine directe nete au inregistrat o noua scadere ampla in termeni anuali pe ansamblul intervalului. In acelasi timp, cresterea deficitului comercial s-a temperat doar usor, subliniaza sursa.
"Conditiile de pe piata financiara au continuat sa se amelioreze, pe fondul noilor decizii de politica monetara adoptate la finele lunii mai. Principalele cotatii ale pietei monetare interbancare si-au consolidat scaderea si apoi nivelurile mai joase astfel atinse, iar randamentele titlurilor de stat si-au prelungit miscarea descrescatoare, in conditiile volumului semnificativ de lichiditate furnizat de BNR prin intermediul operatiunilor repo efectuate pe baze bilaterale si prin cumpararea de titluri de stat in lei de pe piata secundara, in contextul unui deficit considerabil de lichiditate pe piata monetara; media zilnica a stocului operatiunilor repo s-a situat in intervalul iunie-iulie la 4,8 miliarde de lei, iar volumul titlurilor de stat cumparate de banca centrala a ajuns la finele lunii iulie la o cifra similara, de aproape 4,8 miliarde de lei. La randul ei, rata medie a dobanzii la creditele noi a avut o tendinta evidenta de scadere in trimestrul II, in timp ce rata medie a dobanzii la depozitele noi la termen s-a diminuat doar usor, ecartul dintre ele reducandu-se consistent", puncteaza reeprezentantii bancii centrale.
Totodata, cursul de schimb leu/euro a ramas cvasi stabil, manifestand in iulie chiar o tendinta usoara de scadere, in sincron cu miscarile din regiune, in contextul optimismului generat de planul major de relansare economica agreat la nivelul UE, arata Banca Nationala in comunicatul de miercuri.
Cresterea creditului acordat sectorului privat si-a temperat considerabil decelerarea in iunie - ajungand la 4,1%, de la 4,5% in mai - exclusiv pe seama componentei in lei, sustinuta inclusiv de programul IMM Invest Romania. Ponderea in total a creditelor in lei a urcat la 67,8% reprezentand recordul perioadei post-mai 1996.
In sedinta de miercuri, Consiliul de Administratie al BNR a analizat si aprobat Raportul asupra inflatiei, editia august 2020, document ce incorporeaza cele mai recente date si informatii disponibile.
Noul scenariu reconfirma traiectoria anticipata a ratei anuale a inflatiei evidentiata in precedenta prognoza, in conditiile revizuirii ei usoare in sens descendent, pe orizontul scurt de timp. Astfel, rata anuala a inflatiei este asteptata sa urce usor si in luna iulie, iar apoi sa ramana relativ stabila in jumatatea superioara a intervalului tintei pana la finele anului curent, pentru ca ulterior sa coboare si sa fluctueze moderat in jurul punctului central al tintei, pe fondul manifestarii cu un decalaj de timp a efectelor dezinflationiste ale deficitului de cerere agregata; acesta este anticipat sa se deschida consistent in trimestrul II 2020, dar sa se restranga apoi progresiv si ceva mai alert decat in prognoza anterioara.
Incertitudinile asociate noilor previziuni macroeconomice continua sa fie extrem de ridicate in actualul context, inducand riscuri in dublu sens la adresa perspectivei inflatiei pe orizontul proiectiei. Sursa lor majora ramane, cel putin pe termen scurt, pandemia de coronavirus - care s-a reintensificat recent -, si masurile restrictive asociate, ce conditioneaza viteza si traiectoria redresarii economiei, chiar si in contextul sustinerii oferite de programele de sprijin guvernamental si de masurile de politica monetara ale BNR. Incertitudini majore continua sa fie asociate conduitei politicii fiscale si a celei de venituri, data fiind posibila crestere mai accentuata a cheltuielilor bugetare in acest an, inclusiv ca efect al majorarii transferurilor sociale, in contextul anului electoral - cu repercusiuni si asupra pozitiei externe a economiei. In acelasi timp, consolidarea fiscala probabil initiata ulterior ar putea fi contrabalansata partial ca impact economic de fondurile europene alocate Romaniei prin pachetul de redresare economica si prin bugetul multianual agreate recent la nivelul UE.
Incertitudini si riscuri semnificative decurg de asemenea din mediul extern, in conditiile unor semnale ceva mai favorabile privind evolutia recenta a economiilor europene, dar si ale reacutizarii pandemiei in ultima luna, cu potential impact asupra ritmului redresarii activitatii economice si a comertului international.
Adrian Vaduva