Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei a hotarat majorarea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 1,75% pe an, de la 1,50% pe an, incepand cu data de 10 noiembrie 2021, si pastrarea controlului ferm asupra lichiditatii de pe piata monetara.
O alta decizie importanta este extinderea coridorului simetric format de ratele dobanzilor facilitatilor permanente in jurul ratei dobanzii de politica monetara la ą0,75 puncte procentuale, de la ą0,50 puncte procentuale. Astfel, incepand cu 10 noiembrie 2021, rata dobanzii aferente facilitatii de creditare (Lombard) se majoreaza la 2,50% pe an, de la 2% pe an, iar rata dobanzii pentru facilitatea de depozit se mentine la 1% pe an.
In acelasi rimp, BNR a mentinut, marti, nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.
Este a doua majorare a dobanzii cheie din ultima luna dupa ce, in 5 octombrie, BNR a anuntat cresterea acesteia la 1,5% pe an. Dobanda de politica monetara era nemodificata din luna ianuarie a acestui an cand Consiliul de Administratie al BNR a decis reducerea ratei de la 1,50% pe an, la 1,25% pe an.
Conform BNR, rata anuala a inflatiei a continuat sa creasca deasupra limitei superioare a intervalului tintei in luna septembrie, urcand la 6,29%, semnificativ peste nivelul prognozat, de la 5,25% in august si 3,94% in iunie.
Accelerarea cresterii ei pe parcursul trimestrului III a fost antrenata mai cu seama de componente exogene ale IPC, similar evolutiilor din prima parte a anului. Principala contributie a apartinut, de aceasta data, majorarii considerabile a preturilor gazelor naturale si energiei electrice in luna iulie, careia i s-au alaturat influente venite din continuarea scumpirii combustibililor si din cresterea semnificativa a preturilor legumelor in luna septembrie.
Rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat si-a accentuat mersul ascendent in trimestrul III, marindu-se la 3,6% in septembrie, de la 2,9% in iunie. Evolutia reflecta efectele cresterii cotatiilor marfurilor agroalimentare si a costurilor cu energia si transportul, precum si influentele blocajelor persistente in lanturile de productie si aprovizionare, potentate, pe plan intern, de cererea sporita de bunuri si servicii manifestata ulterior relaxarii restrictiilor de mobilitate si de ascensiunea asteptarilor inflationiste pe termen scurt, carora li s-a alaturat impactul scumpirii politelor RCA in luna septembrie.
Conform BNR, rata medie anuala a inflatiei IPC si cea calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum (IAPC - indicator al inflatiei pentru statele membre UE) au crescut in septembrie la 3,6% si la 2,9%, de la 2,9%, respectiv 2,4% in luna iunie 2021.
BNR mentioneaza ca noile date statistice arata cresterea cu 1,9% a economiei in trimestrul II 2021 - ritm trimestrial relativ incetinit fata de trimestrul anterior, dar ceva mai alert decat s-a estimat anterior -, precum si majorarea mai pronuntata a dinamicii ei anuale, la 13,9%, de la -0,2% in trimestrul I, pe fondul efectului de baza asociat contractiei severe suferite in perioada similara a anului trecut. Evolutia implica depasirea mai evidenta in acest interval a nivelului PIB pre-pandemie, precum si marirea usor peste asteptari a excedentului de cerere agregata.
Cresterea variatiei anuale a PIB a fost sustinuta de toate componentele majore ale cererii agregate, dar in proportii considerabil diferite si usor modificate fata de estimarile precedente.
Astfel, aportul aproape majoritar a venit din partea consumului privat, secondat la mica distanta de cel al variatiei stocurilor, in timp ce contributii modeste au fost aduse de formarea bruta de capital fix si de consumul administratiei publice. In acelasi timp, exportul net si-a diminuat aportul negativ la dinamica anuala a PIB in trimestrul II, desi ceva mai putin decat se estimase anterior, in conditiile in care cresterea deosebit de ampla a variatiei anuale a exporturilor de bunuri si servicii a surclasat-o pe cea a importurilor. Soldul negativ al balantei comerciale si-a accelerat insa cresterea in termeni anuali, in timp ce dinamica anuala a deficitului de cont curent s-a redus considerabil fata de trimestrul I, sub influenta relativei ameliorari a balantelor veniturilor, ramanand insa superioara valorilor medii din 2019 si 2020.
Evolutiile si analizele recente indica o incetinire mai pronuntata a cresterii PIB non-agricultura in a doua parte a anului curent fata de previziunile anterioare, ce face probabila o restrangere a excedentului de cerere agregata in acest interval, contrara cresterii usoare anticipate in luna august. La nivelul de ansamblu al economiei este totusi de asteptat o reaccelerare a cresterii acesteia in trimestrul III, datorita performantelor foarte bune ale agriculturii, precum si o scadere relativ mai temperata a dinamicii ei anuale, care ramane la o valoare deosebit de inalta din perspectiva istorica.
Relevanta este mentinerea, in iulie-august, la un nivel ridicat, dar semnificativ diminuat fata de trimestrul II, a dinamicii anuale a comertului cu amanuntul, a celui auto-moto si a serviciilor prestate populatiei. Ritmul anual de crestere al productiei industriale si cel al comenzilor noi in industria prelucratoare au scazut insa considerabil de la valorile foarte inalte consemnate in trimestrul II, iar activitatea din constructii a suferit un declin in termeni anuali. In acelasi timp, exporturile de bunuri si servicii si-au redus consistent variatia anuala in iulie-august si vizibil mai pronuntat decat importurile, cu consecinta accelerarii puternice a cresterii in termeni anuali a deficitului comercial. Deficitul de cont curent si-a diminuat totusi substantial dinamica anuala in acest interval, cu aportul balantelor veniturilor, ramanand, insa, pe ansamblul primelor opt luni ale anului, cu peste 55% superior nivelului inregistrat in perioada similara a anului anterior.
Evolutiile de pe piata muncii au ramas relativ favorabile in primele doua luni ale trimestrului III, dar in contextul acutizarii unor probleme de aprovizionare si al scumpirii energiei, precum si al incertitudinilor sporite legate de situatia epidemiologica. Acestea au afectat angajarile in diferite sectoare ale economiei, precum si evolutia ratei somajului BIM, care si-a intrerupt in acest interval trendul descendent, crescand usor fata de luna iunie, dar revenind in septembrie la 5,0%.
Pe piata financiara, principalele cotatii ale segmentului monetar interbancar si-au accelerat cresterea in octombrie, atingand maxime ale ultimelor 17 luni, sub impulsul majorarii ratei dobanzii de politica monetara, precum si pe fondul inaspririi conditiilor lichiditatii si al asteptarilor privind continuarea cresterii ratei dobanzii-cheie. La randul lor, randamentele titlurilor de stat si-au accentuat considerabil parcursul ascendent pe intreg spectrul de scadente, inclusiv in contextul persistentei tensiunilor politice interne si al trendului crescator al randamentelor titlurilor de stat pe termen lung din state dezvoltate si din regiune. In aceasta conjunctura, cursul de schimb leu/euro s-a cvasi-stabilizat pe platoul inalt atins la mijlocul lunii precedente, receptand si influentele calmarii volatilitatii pe piata financiara internationala.
Dinamica anuala a creditului acordat sectorului privat a continuat sa urce pe palierul de doua cifre in septembrie, ajungand la 13,4%, de la 12,8% in august, in conditiile unei activitati intense de creditare in moneda nationala, sustinuta inclusiv de programe guvernamentale. Componenta in lei si-a accelerat astfel cresterea pana la 18,4% in septembrie - cea mai inalta valoare din mai 2016 - de la 17,5% in august, iar ponderea ei in total s-a marit la 71,6%.