In intervalul 2020 – 2023, deficitul bugetar va scadea cu 1,64 puncte procentuale de la 3,58% din PIB anul viitor, la 1,94% din PIB in 2023. In termeni structurali deviatia de la obiectivul bugetar pe termen mediu (OTM), respectiv 1% din PIB, se va mentine pe tot orizontul de referinta, potrivit Raportului privind situatia macroeconomica pe anul 2020 si proiectia acesteia pe anii 2021-2023, publicat pe site-ul Ministerului Finantelor Publice.
„Planificarea bugetara pe anul 2020 si estimarile pe perioada 2021-2023 stabilesc deficitul bugetar ESA la 3,58% din PIB anul viitor, urmand ca acesta sa se reduca, in anul 2023, la 1,94% din PIB, ceea ce reprezinta o diminuare de 1,64 puncte procentuale fata de anul 2020, incadrandu-se in 2023 in prevederile regulamentelor europene. In termeni structurali, se estimeaza ca deviatia inregistrata in anul 2016 de la OTM stabilit pentru Romania (respectiv 1% din PIB) se va mentine pe tot orizontul de referinta, dar incepe sa se ajusteze incepand cu anul 2020, pentru ca in anul 2023 sa inregistreze 1,85% din PIB, respectiv o ajustare de 1,54 puncte procentuale fata de anul 2020", se mentioneaza in document.
Devierea de la OTM va avea loc numai daca se mentine un nivel sustenabil al datoriei publice sub 40% din PIB pe intreg orizontul de planificare.
Potrivit documentului, veniturile bugetare proiectate pentru anul 2020 reprezinta 31,89% din PIB, urmand ca, in 2021, acestea sa scada la 31,69%, iar in 2023 sa reprezinte 32,25% din PIB. Miscarea aceasta este determinata de evolutia indicatorilor macroeconomici pe orizontul de referinta, precum si de masurile/prevederile adoptate pana la acest moment prin acte normative.
In schimb, cheltuielile bugetare proiectate pentru anul 2020 reprezinta 35,48% din PIB, ajungand la 34% in 2023.
Raportul aminteste, de asemenea, ca in anul 2019 se estimeaza un deficit cash de 4,43% din PIB, reprezentand un „derapaj semnificativ fata de tinta stabilita initial de 2,76% din PIB". „Aceasta evolutie este determinata in principal de angajarea unor cheltuieli bugetare pe baza unor venituri suplimentare estimate initial care nu s-au materializat in incasari si nici nu au fost luate masuri compensatorii, chiar daca au fost atentionari de la agentiile de rating si organismele internationale din prima parte a anului. De asemenea, noua tinta de deficit bugetar acomodeaza si plata facturilor restante ale administratiei publice centrale si locale catre mediul de afaceri", se mai arata in document.
Pentru anul 2019 se estimeaza o crestere potentiala de 4,7%, in conditiile unei accelerari a formarii brute de capital fix, iar pentru intervalul 2020-2023 dinamica reala a PIB potential se va situa la o medie anuala de 4,2%, in conditiile unei evolutii a investitiilor brute peste cea a consumului final.
„Constructia bugetara pentru anul 2020 se bazeaza pe o mentinere a cresterii economice in jurul mediei de 4% pe termen mediu, in conditiile in care se anticipeaza o incetinire a ritmului de crestere din statele Europei Centrale si de Est. Mediul extern, in special pentru zona Euro, vizeaza pentru anul 2020 o dinamica economica similara celei din 2019, ceea ce reprezinta un stimul moderat pentru exporturile romanesti. Constructia bugetara pentru anul 2020 si perspectiva 2021-2023 a avut la baza masurile de relaxare fiscala incepute in perioada 2015-2017 si continuate prin actele normative adoptate in anul 2018, dar si masurile fiscal-bugetare luate pe parcursul anului 2019, care vor influenta cadrul macroeconomic si indicatorii bugetari pe orizontul 2020-2023.
De asemenea, proiectia bugetara pentru anul 2020 si perspectiva 2021-2023 are la baza obiectivele si masurile prevazute in Programul de Guvernare aprobat prin Hotararea Parlamentului nr.22/2019, precum si prognoza de toamna a indicatorilor macroeconomici elaborata de Comisia Nationala de Strategie si Prognoza", precizeaza autorii Raportului.
Foto: pixabay.com