Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei a hotarat majorarea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 2,5% pe an, de la 2% pe an, incepand cu data de 10 februarie 2022, si pastrarea controlului ferm asupra lichiditatii de pe piata monetara, informeaza banca centrala.

"Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei, intrunit in sedinta de astazi, 9 februarie 2022, a hotarat urmatoarele: majorarea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 2,50 la suta pe an, de la 2,00 la suta pe an, incepand cu data de 10 februarie 2022; majorarea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 3,50 la suta pe an, de la 3,00 la suta pe an si cresterea ratei dobanzii la facilitatea de depozit la 1,50 la suta, de la 1,00 la suta pe an, incepand cu data de 10 februarie 2022; pastrarea controlului ferm asupra lichiditatii de pe piata monetara; mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit", a anuntat BNR.

Rata anuala a inflatiei a crescut la 8,19% in decembrie 2021, de la 7,80% in noiembrie, urcand si mai mult deasupra limitei superioare a intervalului tintei, in principal ca efect al continuarii scumpirii produselor energetice. Pe ansamblul anului 2021, rata anuala a inflatiei s-a marit, astfel, cu 6,13 puncte procentuale (de la 2,06% in decembrie 2020). O proportie de 80% din crestere a venit insa din majorarea preturilor la gaze naturale, energie electrica si combustibili, iar jumatate din aportul de doar 15% adus de inflatia de baza a apartinut alimentelor procesate, rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat avansand la 4,7% in decembrie 2021, de la 3,3% in decembrie 2020. Prin urmare, cresterea ratei anuale a inflatiei a fost determinata aproape integral de socurile globale pe partea ofertei, ce au antrenat o ascensiune puternica a inflatiei pe plan mondial in 2021, inclusiv in numeroase state europene. Pe plan intern, efectele acestora au fost potentate de liberalizarea pietei energiei electrice pentru consumatorii casnici.

Conform BNR, in trimestrul IV 2021, rata anuala a inflatiei a inregistrat o noua crestere (de la 6,29% in septembrie), mai modesta totusi decat in intervalul anterior, in conditiile plafonarii si compensarii preturilor la energie pentru populatie, incepand cu luna noiembrie. Ascensiunea a fost antrenata, si de aceasta data, in principal de componente exogene ale IPC, mai cu seama de majorarile consemnate de preturile gazelor naturale si energiei electrice, precum si de pretul combustibililor - preponderent pe seama categoriei non-benzina si motorina - carora li s-au alaturat influente mai modeste venite de pe segmentul LFO si de pe cel al preturilor administrate.

Rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat si-a accelerat usor cresterea in trimestrul IV 2021, inclusiv in raport cu previziunile, marindu-se la 4,7% in decembrie, de la 3,6% in septembrie. Evolutia ei continua sa reflecte efectele cresterii cotatiilor marfurilor agroalimentare si a costurilor cu energia si transportul, precum si influentele blocajelor persistente in lanturile de productie si aprovizionare, potentate de asteptarile inflationiste pe termen scurt tot mai ridicate si de ponderea insemnata a bunurilor importate in cosul de consum.

Rata medie anuala a inflatiei IPC si cea calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum (IAPC - indicator al inflatiei pentru statele membre UE) au crescut in decembrie 2021 la 5,1% si la 4,1%, de la 3,6%, respectiv, 2,9%, in luna septembrie 2021. Noile date statistice reconfirma incetinirea cresterii activitatii economice in trimestrul III 2021 la 0,4%, de la 1,5% in trimestrul II, evolutie contrara asteptarilor, ce face probabila restrangerea excedentului de cerere agregata in acest interval la o valoare mult inferioara celei prognozate anterior, data fiind inclusiv revizuirea notabila in jos a datelor statistice privind dinamica economiei in semestrul I 2021, implicand si o depasire relativ mai modesta in trimestrul II a nivelului PIB pre-pandemie.

In acelasi timp, se reconfirma scaderea dinamicii anuale a PIB la 7,4% in trimestrul III, de la 13,9% in trimestrul II, vizibil mai accentuata decat cea anticipata in noiembrie 2021. Ea a ramas totusi inalta din perspectiva istorica, cu aportul majoritar al consumului privat, precum si cu cel neobisnuit de mare adus de variatia stocurilor, in timp ce formarea bruta de capital fix a inregistrat un mic declin in raport cu perioada similara a anului trecut, in premiera pentru ultimele 11 trimestre. Si contributia exportului net la dinamica anuala a PIB a ramas negativa, dar s-a redus semnificativ fata de trimestrul precedent, chiar si in conditiile descresterii ceva mai pronuntate a variatiei anuale a exporturilor de bunuri si servicii, comparativ cu cea evidentiata in cazul importurilor. Soldul negativ al balantei comerciale si-a accelerat insa puternic cresterea in termeni anuali, in trimestrul III, ca efect al evolutiei relativ mai nefavorabile a preturilor importurilor.

BNR mentioneaza ca evolutiile si analizele recente indica o incetinire a cresterii economice si in trimestrul IV 2021, inclusiv in contextul valului 4 al pandemiei, al crizei energetice si al blocajelor in lanturile de productie si aprovizionare, implicand scaderea dinamicii anuale a PIB la o valoare semnificativ mai joasa decat cea anticipata in luna noiembrie 2021.

Relevanta este decelerarea semnificativa in octombrie-noiembrie 2021 a cresterii in termeni anuali a comertului cu amanuntul, contrabalansata doar partial de evolutia de sens opus evidentiata in cazul serviciilor prestate populatiei si in cel al comertului auto-moto. Totodata, dinamica anuala a productiei industriale a reintrat vizibil in teritoriul negativ in acest interval, iar cea a comenzilor noi in industria prelucratoare s-a injumatatit comparativ cu media trimestrului III. Volumul lucrarilor de constructii si-a diminuat, insa, contractia in termeni anuali, in timp ce exporturile de bunuri si servicii si-au redus ceva mai pronuntat variatia anuala decat importurile, dar exclusiv ca urmare a inrautatirii evolutiei preturilor externe. Pe acest fond, deficitul comercial a continuat sa-si accelereze cresterea in termeni anuali, iar deficitul de cont curent si-a amplificat dinamica anuala, inclusiv sub influenta deteriorarii balantei veniturilor secundare. Astfel, pe ansamblul primelor 11 luni ale anului 2021, deficitul de cont curent l-a devansat cu 57% pe cel inregistrat in perioada similara a anului anterior.

Pe piata muncii s-au facut simtite in trimestrul IV 2021 influentele blocajelor persistente in lanturile globale de productie si ale costurilor crescute cu energia si cu alte materii prime, precum si cele decurgand din valul patru al pandemiei, ce a agravat criza de sanatate publica pe plan intern, reclamand si reinstituirea unor restrictii de mobilitate. Informatii si sondaje recente indica insa o crestere mai evidenta a deficitului de forta de munca in luna ianuarie 2022 - la un nivel totusi vizibil inferior varfului atins in 2019 -, precum si intentii mai solide de angajare pe orizontul apropiat de timp fata de trimestrul IV 2021, cu posibile implicatii asupra renegocierilor salariale, mai ales in anumite sectoare, inclusiv in contextul ascensiunii alerte a ratei inflatiei.

Pe piata financiara, principalele cotatii ale segmentului monetar interbancar s-au mentinut relativ constante ulterior majorarii ratei dobanzii-cheie din luna ianuarie, la niveluri apropiate maximelor ultimilor doi ani. Totodata, randamentele titlurilor de stat si-au cvasi-stopat miscarea general ascendenta in prima luna din an, ramanand, totusi, semnificativ deasupra celor din regiune, indeosebi pe scadentele mai lungi. Cursul de schimb leu/euro a consemnat o usoara ajustare descendenta in ianuarie, desi mult mai modesta decat cele evidentiate in regiune, in principal pe fondul ameliorarii temporare a sentimentului pietei financiare internationale. Conditiile financiare au tins, insa, sa se inaspreasca pe plan extern, pe fondul deciziilor si semnalelor privind normalizarea mai rapida a conduitei politicii monetare de catre banci centrale majore.

Dinamica anuala a creditului acordat sectorului privat a continuat sa se mareasca in decembrie 2021, desi vizibil mai lent, urcand la 14,8%, de la 14,6% in noiembrie, cu aportul exclusiv al componentei in lei. Aceasta si-a prelungit trendul de accelerare a cresterii anuale, pana la 19,6% in decembrie, de la 19,0% in noiembrie, inclusiv cu sustinerea programelor guvernamentale, ponderea ei in total ajungand astfel la 72,4%

Rata anuala a inflatiei a crescut la 8,19% in decembrie 2021, de la 7,80% in noiembrie, urcand si mai mult deasupra limitei superioare a intervalului tintei, in principal ca efect al continuarii scumpirii produselor energetice.

Consiliul de administratie al BNR a analizat si aprobat Raportul asupra inflatiei, editia februarie 2022, document ce incorporeaza cele mai recente date si informatii disponibile.

Adrian Vaduva