Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei (BNR) a decis, vineri, sa mentina rata dobanzii de politica monetara la 6,5% pe an, conform unui comunicat al institutiei.

Totodata, BNR a hotarat pastrarea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an si a dobanzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an. Nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si valuta ale institutiilor de credit raman nemodificate.

Potrivit bancii centrale, inflatia anuala a depasit estimarile in ultimele trei luni din 2024, atingand 5,14% in decembrie, fata de 4,62% in septembrie. Aceasta crestere a fost alimentata in principal de scumpirea combustibililor, dar si de majorarile de pret la produsele alimentare, influentate de seceta severa din vara anului trecut si de cresterea cotatiilor unor marfuri.

De asemenea, rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat si-a intrerupt trendul descendent in trimestrul IV 2024, stagnand la 5,6% in decembrie. Aceasta evolutie reflecta influente mixte: pe de o parte, efecte dezinflationiste cauzate de scaderea preturilor importurilor si a unor bunuri non-alimentare, iar pe de alta parte, presiuni inflationiste generate de cresterea preturilor unor marfuri agroalimentare si a costurilor salariale, care au fost transferate partial in preturile de consum. In acest context, asteptarile inflationiste pe termen scurt raman ridicate, sustinute de cererea solida de bunuri.

Inflatia anuala a scazut in 2024, insa presiunile raman ridicate in sectoarele nealimentare si al serviciilor

Inflatia anuala in Romania a inregistrat o reducere de 1,47 puncte procentuale in 2024, ajungand la 6,61% in decembrie 2023, potrivit datelor oficiale. Scaderea a fost influentata in principal de temperarea cresterii preturilor din categoria CORE2 ajustat, care a coborat cu 2,8 puncte procentuale, pana la 8,4% in decembrie 2023.

Principalul factor care a contribuit la aceasta evolutie a fost reducerea ritmului de crestere a preturilor marfurilor nealimentare, desi nivelul acestora a ramas ridicat. O tendinta similara s-a remarcat si in sectorul serviciilor, unde inflatia s-a mentinut la valori crescute. Preturile administrate au contribuit, de asemenea, la temperarea inflatiei, insa aceasta evolutie a fost partial compensata de scumpirile din sectorul combustibililor si energiei, precum si de cresterile de pret la produsele din tutun.

Conform indicelui armonizat al preturilor de consum (IAPC), utilizat la nivelul Uniunii Europene, inflatia anuala a coborat la 5,5% in decembrie 2024, fata de 7% in decembrie 2023. De asemenea, rata medie anuala a inflatiei IPC a scazut la 5,6%, comparativ cu 10,4% in anul precedent, iar cea calculata pe baza IAPC a inregistrat o reducere de la 9,7% la 5,8%.

In ianuarie 2025, inflatia anuala a continuat sa scada, ajungand la 4,95%, fiind influentata de efecte de baza semnificative in categoria CORE2 ajustat, unde rata anuala s-a redus la 5,1%. In aceste conditii, rata medie anuala a inflatiei IPC a coborat la 5,4% la inceputul anului 2025.

Economia Romaniei a accelerat in trimestrul IV 2024, dar deficitul de cont curent s-a adancit

Datele preliminare arata o accelerare a cresterii economice in ultimele trei luni ale anului 2024, cu un avans trimestrial de 0,8%, semnificativ peste nivelul de 0,1% inregistrat in trimestrul precedent. Aceasta evolutie indica o temperare a ritmului anual de crestere a PIB la 0,7%, de la 1,2% in trimestrul III, pe fondul unor tendinte mixte la nivelul cererii agregate.

Comertul cu amanuntul a continuat sa creasca in ritm sustinut, insa sectorul constructiilor a inregistrat un declin accentuat in perioada octombrie-noiembrie. Exporturile de bunuri si servicii au redus decalajul nefavorabil fata de importuri, care au scazut intr-un ritm mai accelerat. In acest context, deficitul comercial si-a moderat cresterea, insa deficitul de cont curent s-a deteriorat puternic, pe fondul dezechilibrelor in balantele veniturilor.

Piata muncii a aratat semnale de imbunatatire, numarul angajatilor in economie crescand intr-un ritm mai alert fata de trimestrul precedent. Rata somajului calculata conform metodologiei Biroului International al Muncii (BIM) a coborat la 5,2% in decembrie, dupa o medie de 5,6% in trimestrul III. De asemenea, sondajele de specialitate indica o redresare semnificativa a intentiilor de angajare in ianuarie 2025, dupa trei trimestre de scadere, iar companiile au raportat o crestere a deficitului de forta de munca.

In ceea ce priveste costurile salariale, dinamica anuala a salariului brut nominal si cea a costului unitar cu forta de munca din industrie s-au moderat in trimestrul IV, dar s-au mentinut la niveluri de doua cifre, dupa cresteri de 16,7% si, respectiv, 18,6% in trimestrul precedent.

Evolutia pietei monetare si a cursului valutar in ianuarie 2025: cresteri modeste ale dobanzilor interbancare si corectie a randamentelor obligatiunilor

In a doua decada a lunii ianuarie 2025, principalele cotatii ale pietei monetare interbancare au inregistrat cresteri usoare, stabilizandu-se ulterior. Pe segmentul titlurilor de stat, randamentele pe termen lung au continuat ascensiunea abrupta inceputa la finalul anului trecut, dar au intrat apoi intr-o corectie descendenta puternica spre sfarsitul lunii. Aceasta ajustare s-a produs pe fondul unui apetit global mai ridicat pentru risc, dar si al temperarii ingrijorarilor investitorilor privind consolidarea fiscala, dupa ce autoritatile au anuntat principalele directii ale bugetului pentru 2025.

Cursul de schimb leu/euro s-a mentinut relativ stabil, ramanand pe nivelul mai ridicat atins in trimestrul III 2024. In schimb, leul a continuat sa piarda teren in fata dolarului american in prima parte a lunii ianuarie, pentru ca ulterior sa recupereze pierderile, pe fondul volatilitatii dolarului pe pietele financiare internationale.

Pe segmentul creditarii, imprumuturile acordate sectorului privat au inregistrat o usoara accelerare in decembrie 2024, cu o crestere anuala de 8,9%, fata de 8,8% in noiembrie. Aceasta evolutie a fost determinata de expansiunea creditelor destinate populatiei, in timp ce ritmul de crestere a finantarilor pentru companii a stagnat. In acelasi timp, ponderea imprumuturilor acordate in lei s-a redus usor la 70,1% in decembrie, comparativ cu 70,2% in luna precedenta, intrerupand astfel tendinta de crestere a finantarilor in moneda nationala.

Politica monetara a ramas stabila in prima luna a anului, dupa ce Banca Nationala a Romaniei (BNR) a redus dobanda-cheie de doua ori in 2024 – in iulie, de la 7% la 6,75%, si in august, la 6,5%, aceasta fiind prima ajustare dupa un an si jumatate de stagnare a dobanzilor.

Adriana Vaduva