O analiza a impactului majorarii ratei de dobanda cu doua puncte procentuale in cazul unui credit ipotecar cu valoare si maturitate de nivel mediu indica o crestere a serviciului datoriei lunar cu 17%, se mentioneaza in "Raportul asupra stabilitatii financiare", publicat de Banca Nationala a Romaniei.

"In cazul portofoliului de credite acordate populatiei, imbunatatirea capacitatii de plata se datoreaza in principal creditelor ipotecare, pentru care rata de neperformanta se situeaza cu 0,75 puncte procentuale sub nivelul pre-pandemic (decembrie 2019). Pentru creditele de consum, evolutiile au fost mixte, rata de neperformanta aferenta creditelor de consum negarantate situandu-se cu 0,8 puncte procentuale peste nivelul de la decembrie 2019, dar in scadere cu 1,8 puncte procentuale in cazul creditelor de consum garantate. In schimb, riscul de dobanda este important pentru segmentul creditelor ipotecare, pe de o parte datorita maturitatii reziduale mult mai indelungate in cazul acestor imprumuturi (18,5 ani in medie), dar si proportiei insemnate a creditelor cu dobanda variabila (aproximativ 70%). Astfel, o analiza a impactului majorarii ratei de dobanda cu doua puncte procentuale in cazul unui credit ipotecar cu valoare si maturitate de nivel mediu, indica o crestere a serviciului datoriei lunar cu 17%. Se remarca, insa, un factor important care are rolul de a atenua riscurile, respectiv introducerea limitarii gradului de indatorare (debt-service-to-income, DSTI), de la 1 ianuarie 2019, care a condus la reducerea ponderii debitorilor supra-indatorati si la cresterea capacitatii debitorilor de a absorbi socuri negative precum cel curent", se mentioneaza in raport.

Conform BNR, riscul de credit ramane important pentru sectorul bancar, desi evolutiile din ultima perioada au condus la diminuarea ratelor de neperformanta atat in cazul companiilor nefinanciare, cat si al populatiei. Rata creditelor neperformante aferenta companiilor nefinanciare se situeaza pe o tendinta descendenta, fiind aproape de minimul ultimilor 7 ani (5,3% - martie 2022), iar evolutia caracterizeaza atat portofoliul de imprumuturi acordate corporatiilor, cat si cel aferent IMM-urilor. In cazul populatiei, rata de neperformanta s-a redus cu 0,33 puncte procentuale de la data ultimului Raport, pana la nivelul de 3,1% in luna martie 2022. Vulnerabilitati sunt insa observate pentru categoria debitorilor care au apelat la suspendarea ratelor la plata prin OUG 37/2020, rata de neperformanta pentru aceasta categorie fiind mai ridicata fata de cea pentru debitorii care nu au apelat la aceasta facilitate (13,8% fata de 4,2% in cazul companiilor nefinanciare, respectiv 10% fata de 3% in cazul populatiei). Aceste vulnerabilitati sunt de natura sa fie amplificate de introducerea de noi moratorii, daca vor intarzia recunoasterea intarzierilor la plata.

De asemenea, raportul arata ca principalele provocari la adresa sectorului bancar se refera la: o posibila intensificare a riscului de credit in contextul unor socuri negative asupra economiei, dar si al cresterii ratelor de dobanda; o posibila materializare a riscului de rata a dobanzii, pe fondul detinerilor importante de instrumente de datorie cu venit fix (cu precadere titluri de stat) si al nepotrivirii dintre durata activelor si pasivelor senzitive la rata dobanzii; si posibila amplificare a riscului cibernetic la adresa institutiilor financiare, inclusiv ca urmare a conflictului de la granite, existand o monitorizare atenta a acestui tip de incidente atat la nivel national, cat si european.

BNR sustine ca analiza unor scenarii referitoare la apelul la moratorii (pana la un nivel al ratei de accesare de 15% specifica moratoriilor COVID-19 conform OUG 37/2020) releva ca sectorul bancar romanesc ar fi in continuare caracterizat de un nivel adecvat al indicatorilor de lichiditate in cazul materializarii acestor scenarii, dar ar putea aparea provocari pe benzi de scadenta si pe monede. Impactul noilor moratorii asupra indicatorilor de calitate a activelor si de solvabilitate a institutiilor de credit va fi influentat semnificativ de tratamentul contabil ce va fi aplicat imprumuturilor care beneficiaza de noi moratorii. Totodata, actualul context de crestere a ratelor de dobanda, coroborat cu efectul capitalizarii dobanzilor aferente creditelor cu moratorii, este de natura sa conduca la cresterea cuantumului ratelor datorate de debitori in viitor, aspect care va cantari in decizia debitorilor de a apela la noul moratoriu.

Foto: pixabay.com

Adrian Vaduva