Rata anuala a inflatiei va creste probabil ceva mai pronuntat in urmatoarele luni decat s-a anticipat in prognoza pe termen mediu din februarie, care indica majorarea ei la 11,2% in luna iunie, urmata de o descrestere graduala, pana la 9,6% in decembrie 2022, potrivit minutei sedintei de politica monetara a BNR.

"In ceea ce priveste evolutiile viitoare, membrii Consiliului au aratat ca, potrivit noilor analize, rata anuala a inflatiei va creste probabil ceva mai pronuntat in urmatoarele luni decat s-a anticipat in prognoza pe termen mediu din februarie, care indica majorarea ei la 11,2% in luna iunie, urmata de o descrestere graduala, pana la 9,6% in decembrie 2022, dar mai abrupta in semestrul II 2023, implicand coborarea acesteia la 3,2% la finele anului", conform BNR.

Responsabile de inrautatirea suplimentara a perspectivei apropiate a inflatiei continua sa fie socurile adverse pe partea ofertei, au subliniat membrii Consiliului, remarcand ca, in actualul context, principalii ei determinanti sunt majorarile mult mai ample anticipate a fi consemnate de pretul combustibililor, si mai ales de preturile alimentelor procesate, in principal sub influenta cresterii mai puternice a cotatiilor titeiului si ale materiilor prime agroalimentare, pe fondul razboiului din Ucraina si al sanctiunilor internationale instituite.

Membrii Consiliului sustin ca efectele inflationiste astfel exercitate sunt asteptate sa domine pe orizontul apropiat de timp impactul dezinflationist substantial prezumat a fi generat de prelungirea cu inca un an a schemelor de plafonare a preturilor la energia electrica si gazele naturale pentru consumatorii casnici. Totodata, s-a sesizat ca efectele inflationiste aditionale vor afecta cu precadere dinamica componentei de baza a inflatiei, data fiind inclusiv ponderea ridicata detinuta in cosul acesteia de alimentele procesate.

In acelasi timp, s-a convenit ca modul de evaluare si de includere in calculul IPC a impactului schemelor de sprijin continua sa fie grevat de incertitudini insemnate si ca balanta integrala a riscurilor generate de factorii pe partea ofertei ramane inclinata in sens ascendent, cel putin pe termen scurt, in contextul razboiului din Ucraina si al sanctiunilor asociate, cu potentiale implicatii mai severe asupra cotatiilor petrolului si marfurilor agroalimentare, precum si asupra lanturilor de productie si aprovizionare.

In urma analizei, membrii Consiliului au apreciat in mod unanim ca perspectiva apropiata a inflatiei si riscurile la adresa ei induse de socurile globale pe partea ofertei reclama continuarea majorarii ratei dobanzii-cheie cu 0,50 puncte procentuale, in vederea ancorarii anticipatiilor inflationiste pe termen mediu si a prevenirii declansarii unei cresteri autointretinute a nivelului general al preturilor de consum - eventual printr-o spirala salarii-preturi - dar si din perspectiva credibilitatii bancii centrale. In acelasi timp, s-a reafirmat ca o eventuala tentativa a bancii centrale de a contracara efectele inflationiste directe ale socurilor adverse pe partea ofertei ar fi nu doar ineficace, ci chiar contraproductiva, intrucat ar provoca pierderi ample activitatii economice si ocuparii fortei de munca pe termen mai lung.

In ceea ce priveste presiunile inflationiste pe partea cererii, membrii Consiliului au observat ca actualele evaluari indica o reaccelerare usoara a cresterii economiei in trimestrul I 2022, urmata insa de o noua incetinire in trimestrul II, sub impactul razboiului din Ucraina si al sanctiunilor asociate. Evolutiile implica continuarea scaderii in acest interval a dinamicii anuale a PIB la valori vizibil mai joase decat cele previzionate anterior si fac probabila mentinerea excedentului de cerere agregata in semestrul I 2022 pe un palier semnificativ inferior celui anticipat in luna februarie.

Astfel, din partea pozitiei ciclice a economiei sunt de asteptat presiuni inflationiste modice in perspectiva apropiata, si implicit mai estompate decat cele anticipate anterior, au conchis membrii Consiliului.

In acelasi timp, s-a aratat in mod repetat ca incertitudinile si riscurile la adresa prognozei pe termen mediu a inflatiei sunt considerabil amplificate de razboiul din Ucraina si de sanctiunile asociate, ce pot slabi activitatea economica, dar si potentialul ei de crestere, pe multiple cai, mai cu seama prin agravarea crizei energetice si a blocajelor in lanturi de productie, precum si prin accentuarea cresterii preturilor altor marfuri, cu precadere a celor agroalimentare.

Conform BNR, s-a observat ca eventuale evolutii mai nefavorabile din aceasta sfera ar afecta suplimentar atat puterea de cumparare si increderea consumatorilor, cat si activitatea, profiturile si planurile de investitii ale firmelor, dar si dinamica economiei la nivel european/mondial, precum si perceptia de risc asupra economiilor din regiune, cu impact asupra costurilor de finantare.

In acest context, membrii Consiliului si-au exprimat din nou preocuparile legate de perspectiva absorbtiei fondurilor europene, mai ales a celor aferente programului Next Generation EU, care este conditionata de indeplinirea unor tinte si jaloane stricte, insa este esentiala pentru accelerarea reformelor structurale, inclusiv a tranzitiei energetice, dar si pentru contrabalansarea, cel putin partiala, a impactului exercitat de razboiul din Ucraina si de sanctiunile asociate, precum si de consolidarea fiscala.

Potrivit BNR, a fost remarcata insa si ameliorarea recenta a situatiei epidemiologice pe plan intern, care a condus la incetarea starii de alerta si la ridicarea tuturor restrictiilor de mobilitate mai devreme decat s-a anticipat, cu consecinte favorabile asupra activitatii economice. In acelasi sens, au fost evocate masurile guvernamentale aplicate/prefigurate vizand protejarea puterii de cumparare a populatiei si sprijinirea companiilor, dar si accelerarea unor investitii in sectorul energetic, precum si gestionarea situatiei refugiatilor.

Inclusiv in aceste conditii, membrii Consiliului au convenit ca o sursa de incertitudini si riscuri crescute la adresa previziunilor o constituie conduita viitoare a politicii fiscale, avand in vedere, pe de o parte, cerinta continuarii consolidarii bugetare in contextul procedurii de deficit excesiv si al tendintei de inasprire a conditiilor de finantare, iar, pe de alta parte, actuala conjunctura economica si sociala dificila pe plan intern si global, marcata de implicatiile razboiului din Ucraina si ale sanctiunilor impuse Rusiei.

"In aprecierea unanima a membrilor Consiliului, contextul analizat reclama continuarea majorarii cu 0,50 puncte procentuale a ratei dobanzii de politica monetara, in vederea ancorarii anticipatiilor inflationiste pe termen mediu si a stimularii economisirii, pentru a se asigura readucerea durabila a ratei anuale a inflatiei in linie cu tinta stationara de 2,5% ą1 punct procentual, intr-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenbile. Totodata, s-a sustinut necesitatea pastrarii controlului ferm asupra lichiditatii de pe piata monetara si a fost reiterata importanta continuarii monitorizarii atente a evolutiilor mediului intern si international, care sa permita adecvarea instrumentelor de care dispune BNR in vederea indeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preturilor pe termen mediu. In aceste conditii, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate majorarea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 3%, de la 2,5%. Totodata, s-a decis majorarea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4%, de la 3,5% si cresterea ratei dobanzii la facilitatea de depozit la 2%, de la 1,5%. In acelasi timp, Consiliul de administratie al BNR a decis cu majoritate de voturi - 8 voturi pentru, 1 vot impotriva - pastrarea controlului ferm asupra lichiditatii de pe piata monetara", conform sursei citate.

Consiliul de administratie al bancii centrale a mai decis decis in unanimitate pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.

In discutiile privind comportamentul recent al inflatiei, membrii Consiliului au aratat ca rata anuala a inflatiei a continuat sa creasca gradual in primele doua luni ale anului curent, contrar previziunilor, urcand la 8,53% in februarie, de la 8,19% in decembrie 2021, chiar daca evolutia de ansamblu a componentelor exogene ale IPC a devenit dezinflationista, in conditiile in care scaderile de dinamica consemnate de preturile la energie electrica si gaze naturale - pe fondul unui efect de baza si al schemelor extinse de compensare si plafonare - au devansat consistent, ca impact, cresterile peste asteptari inregistrate de pretul combustibililor, de preturile LFO si de cele administrate.

In raport se mentioneaza ca rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat si-a accentuat trendul ascendent, inclusiv in raport cu previziunile, marindu-se la 5,9% in februarie, de la 4,7% in decembrie 2021. Avansul ei a fost insa antrenat, si de aceasta data, in principal de segmentul alimentelor procesate, in conditiile accelerarii semnificativ peste asteptari a cresterilor generalizate de preturi, sub impactul scumpirii materiilor prime, a energiei si a transportului.

Contributiile mai modeste aduse de subcomponenta marfurilor nealimentare si de cea a serviciilor au fost totusi in crestere fata de trimestrul precedent, au remarcat mai multi membri ai Consiliului, data fiind marirea sferei de cuprindere si a majorarilor acestor preturi, cel mai probabil in corelatie cu scumpirea bunurilor importate si cu cresterea suplimentara a costurilor de productie pe plan intern, cuplate cu o cerere inca solida de anumite servicii, inclusiv pe fondul severitatii scazute a valului 5 al pandemiei si a restrictiilor asociate.

In urma analizei, s-a convenit ca si recenta accelerare a ascensiunii ratei anuale a inflatiei de baza este atribuibila socurilor pe partea ofertei, mai ales celor externe, ale caror efecte directe si indirecte au fost potentate de cotele tot mai inalte ale asteptarilor inflationiste pe termen scurt, de rezilienta cererii pentru anumite servicii, precum si de ponderea considerabila detinuta in cosul de consum de bunurile alimentare si de cele importate.

In discutii, membrii Consiliului au evocat cresterile mai pronuntate consemnate in perioada recenta de preturile productiei industriale la nivel european si pe plan intern - sub influenta majorarii costurilor cu energia, transportul si cu alte materii prime, inclusiv agroalimentare, precum si ca efect al problemelor persistente in lanturile globale de valoare adaugata - ce se pot transfera, cu un anumit decalaj de timp, dar si in functie de conditiile cererii, asupra preturilor cvasi-totalitatii bunurilor si serviciilor destinate consumului.

Totodata, au fost evidentiate noile ajustari consistente in sens ascendent ale anticipatiilor inflationiste pe termen scurt ale agentilor economici, insotite si de o foarte recenta majorare semnificativa a celor pe termen mai lung ale analistilor bancari, precum si masurile guvernamentale de protejare a puterii de cumparare a consumatorilor aplicate deja, de natura sa sustina, alaturi de majorarea unor transferuri sociale, redresarea dinamicii venitului disponibil real in debutul anului curent.

In ceea ce priveste pozitia ciclica a economiei, membrii Consiliului au aratat ca activitatea economica a continuat sa slabeasca in intensitate in trimestrul IV 2021 mai mult decat s-a anticipat, comprimandu-se cu 0,1% in raport cu precedentele trei luni, insa exclusiv ca urmare a deteriorarii semnificative a performantelor agriculturii.

S-a concluzionat ca evolutiile fac probabila mentinerea excedentului de cerere agregata la o valoare foarte scazuta in acest interval, in linie cu prognoza din februarie 2022, date fiind inclusiv implicatiile noii revizuiri a seriei de date statistice privind evolutia PIB pe parcursul anilor 2020 si 2021.