Ministerul Finantelor a proiectul de buget pentru 2025, bazat pe o crestere economica estimata la 2,5%, ceea ce plaseaza valoarea Produsului Intern Brut (PIB) la 1.912 miliarde de lei, la preturi curente. Bugetul a fost construit pe o inflatie medie anuala prognozata la 4,4% si un deficit bugetar estimat la 7,04% din PIB.
Veniturile bugetului general consolidat sunt preconizate la 667,52 miliarde de lei, reprezentand 34,9% din PIB. Cele mai importante surse de venit sunt contributiile de asigurari sociale (30,8% din total), taxa pe valoare adaugata (20,4%), fondurile europene (13,1%) si impozitul pe salarii si venit (8,5%).
Pe partea de cheltuieli, bugetul este estimat la 802,17 miliarde de lei, echivalentul a 41,9% din PIB. Investitiile beneficiaza de un buget de 149,7 miliarde de lei, reprezentand 7,8% din PIB, cu finantare inclusiv din Mecanismul de Redresare si Rezilienta, care trebuie utilizata integral pana la sfarsitul anului 2026. Cheltuielile de personal sunt proiectate la 169,5 miliarde de lei, iar cele mai mari ponderi din totalul cheltuielilor sunt alocate asistentei sociale (30,2%), salariilor din sectorul public (21,1%) si investitiilor (18,7%).
Conform Raportului privind situatia macroeconomica pentru 2025 si proiectia pentru perioada 2026-2028, perspectivele economice tin cont de masurile de consolidare fiscal-bugetara, precum si de o crestere echilibrata a investitiilor publice si private in sectoarele prioritare ale economiei.
In 2025, economia Romaniei va fi sustinuta de o redresare treptata a industriei, o crestere robusta a constructiilor si un avans moderat al serviciilor, potrivit proiectiilor incluse in Raportul privind situatia macroeconomica. Sectorul industrial este asteptat sa revina pe o traiectorie pozitiva, insa cu un ritm modest de crestere, estimat la 0,5%. In schimb, constructiile vor continua sa se dezvolte intr-un ritm accelerat, cu un avans de 4,8%, reflectand impactul investitiilor in infrastructura. Sectorul serviciilor va ramane principalul motor al economiei, avand o dinamica de 2,5%, sustinuta de activitatile cu valoare adaugata ridicata. Agricultura, afectata de volatilitatea conditiilor climatice, este prognozata sa creasca cu 3,9%, insa fara a compensa pe deplin reculul semnificativ inregistrat anul trecut.
Pe partea cererii, investitiile vor juca un rol crucial in impulsionarea economiei, fiind alimentate atat de fondurile europene din Mecanismul de Redresare si Rezilienta si Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, cat si de resurse guvernamentale. Formarea bruta de capital fix este prognozata sa avanseze cu 5,9%, atingand o rata de investitie de 27,4%, consolidandu-si astfel statutul de principal motor al cresterii economice.
In ceea ce priveste consumul privat, acesta va inregistra o incetinire semnificativa, pe fondul temperarii cresterii veniturilor reale disponibile ale populatiei. Masurile fiscal-bugetare, care mentin salariile din sectorul public si pensiile la nivelul anului anterior, vor limita avansul consumului, estimat sa evolueze in linie cu PIB-ul, la o rata de 2,5%.
Contributia negativa a exportului net la cresterea economica se va atenua in 2025, reducandu-se la -0,8 puncte procentuale, pe fondul unei relansari a exporturilor de bunuri si servicii, care vor creste cu 2,3%. In acelasi timp, importurile vor continua sa se majoreze intr-un ritm mai accelerat, de 3,8%, conform proiectiilor economice pentru acest an.
Deficitul de cont curent este estimat la 28,3 miliarde euro, echivalent cu 7,4% din PIB, iar soldul negativ al balantei comerciale de bunuri se va diminua pana la 9,2% din PIB. Desi tendinta de ajustare a deficitului este vizibila, Romania ramane expusa dezechilibrelor externe semnificative.
Pe piata muncii, prognoza indica o crestere de peste 63.000 de salariati, ceea ce va duce numarul total de angajati la 5,475 milioane. Rata somajului este estimata la 3,1%, reflectand un nivel stabil al ocuparii fortei de munca. Totusi, dinamica salariilor va incetini considerabil fata de 2024. Cresterea veniturilor nominale va cobori de la 14,4% anul trecut la 6,1% in 2025, atat in sectorul public, cat si in cel privat, in conditiile unei politici fiscale mai prudente si ale unei incetiniri economice moderate.
Foto: pixabay.com
Adriana Vaduva