Fondul Monetar International (FMI) a sugerat recent ca noua taxa pe cifra de afaceri nu se aliniaza cu principiile bunei practici si recomanda reevaluarea acesteia. In plus, FMI subliniaza necesitatea implementarii unor reforme fiscale suplimentare, care sa includa optimizarea TVA si a impozitelor pe venitul personal, in scopul de a asigura o traiectorie sustenabila pe termen mediu pentru deficitul fiscal al Romaniei. Aceasta a fost concluzia raportului publicat de curand de FMI, bazat pe consultarile recente cu Romania desfasurate in aceasta toamna.
In raportul sau, institutia financiara internationala a accentuat si necesitatea de a lua in considerare reintroducerea impozitului progresiv.
"Recent adoptatul pachet fiscal ofera o imbunatatire binevenita a politicii fiscale si ar trebui sa ajute la reducerea deficitului fiscal in 2024; insa va fi nevoie de noi masuri. In special, reducerea anumitor scutiri de taxe este un pas inainte. Cu toate acestea, noua taxa pe cifra de afaceri nu este in linie cu bunele practici si ar trebui sa fie reconsiderata. Mai mult, este nevoie de noi reforme ale taxelor, pentru a strange venituri suplimentare de cel putin 2% din PIB peste castigurile recentului pachet fiscal, pentru a pune deficitul fiscal pe o traiectorie sustenabila pe termen mediu. Eficientizarea TVA si a taxelor pe veniturile personale (inclusiv inchiderea exceptiilor si eliminarea privilegiilor fiscale) ar trebui sa fie elemente cheie al unei astfel de reforme. Dupa ce aceasta se va realiza, ar trebui sa se acorde atentie reintroducerii impozitului progresiv", precizeaza FMI.
Avand in vedere ca situatia fiscala actuala a Romaniei o face susceptibila la vulnerabilitati, reprezentantii Fondului Monetar International (FMI) accentueaza importanta abordarii problemei deficitului bugetar structural ca o prioritate majora. Ei recomanda noi masuri pentru sporirea eficientei in ceea ce priveste cheltuielile si colectarea impozitelor.
Membrii consiliului FMI sugereaza ca politicile fiscale si cheltuielile guvernamentale trebuie sa fie mai bine previzibile. Ei argumenteaza ca anuntarea din timp a reformelor fiscale va oferi companiilor si gospodariilor ocazia de a se ajusta la aceste schimbari. Ei subliniaza, de asemenea, ca cheltuielile pentru pensii si salariile din sectorul public ar trebui orientate spre o directie sustenabila, bazata pe o metodologie clara de calcul. Desi noua lege a pensiilor ar putea reduce cheltuielile pe termen lung, costurile fiscale initiale ar putea ameninta eforturile de diminuare a deficitului in urmatorii ani. Prin urmare, FMI insista asupra necesitatii unei implementari atente pentru a evita aceste riscuri.
Fondul Monetar International (FMI) atrage atentia asupra importantei progreselor in tranzitia Romaniei catre o economie verde. Desi sectorul productiei de electricitate din Romania este predominant bazat pe surse cu emisii scazute de carbon, conform FMI, alinierea la obiectivele de reducere a emisiilor stabilite de Uniunea Europeana ramane o provocare. Reducerea emisiilor in sectoare precum transporturile si locuintele va necesita eforturi substantiale, incluzand investitii semnificative si bine coordonate, dar si politici care sa atenueze impactul social al tranzitiei. "Avand in vedere potentialul mare al Romaniei in domeniul energiilor regenerabile, exista oportunitati considerabile de a beneficia de pe urma procesului de decarbonizare si de a creste competitivitatea tarii", mentioneaza FMI in comunicatul sau.
Fondul Monetar International (FMI) prognozeaza o redresare modesta a economiei romanesti in 2024, urmand sa atinga in cele din urma un ritm de crestere sustenabil pe termen mediu. Cu toate acestea, exista riscuri semnificative care ar putea influenta aceasta evolutie. Escaladarea conflictului din Ucraina, o posibila incetinire a activitatii economice in Europa sau o descrestere brusca la nivel global ar putea avea repercusiuni asupra cresterii economice si a fluxurilor de capital in pietele emergente. O alta preocupare este ca o crestere constanta si semnificativa a salariilor in Romania ar putea intarzia scaderea anticipata a inflatiei de baza. De asemenea, contextul electoral ar putea complica eforturile de consolidare fiscala si implementarea reformelor structurale in 2024.
Referitor la pachetul de masuri fiscale asumat de Guvernul Romaniei in septembrie, acesta include introducerea, incepand cu 1 ianuarie 2024, a unui impozit minim de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile cu venituri peste 50 milioane de euro. De asemenea, se prevede un impozit suplimentar de 2% pe cifra de afaceri pentru banci in 2024 si 2025, precum si un impozit aditional de 0,5% pe cifra de afaceri pentru marile companii din sectorul petrolului si gazelor, care au afaceri peste 50 milioane de euro.
O delegatie a Fondului Monetar International (FMI), condusa de Jan Kees Martijn, a efectuat o vizita in Romania intre 22 septembrie si 4 octombrie pentru a desfasura consultari cu autoritatile romane, conform Articolului IV din Statutul FMI.
Desi in prezent Romania nu beneficiaza de un acord de finantare cu FMI, institutia financiara internationala realizeaza evaluari anuale ale economiei tarii prin consultari conform Articolului IV.
Aceste consultari reprezinta un proces de monitorizare necesar pentru toate tarile membre ale FMI. Obiectivul acestor consultari, bazate pe Articolul IV, este analiza situatiei financiare si economice nationale, cu scopul de a oferi recomandari privind politicile monetare si economice care ar trebui adoptate pentru a promova stabilitatea si dezvoltarea pozitiva a economiei nationale.
Foto: pixabay.com
Adriana Vaduva