Implementarea si majorarea anumitor taxe si impozite indirecte la inceputul anului viitor, cu scopul de a consolida bugetul si avand un efect inflationist, desi limitat si temporar, vor influenta in sens ascendent traiectoria ratei anuale a inflatiei pe termen scurt, depasind previziunile din prognoza din august, conform Minutei sedintei de politica monetara a Consiliului de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei de la 5 octombrie 2023.

"In ceea ce priveste evolutiile viitoare, membrii Consiliului au aratat ca, potrivit noilor evaluari, rata anuala a inflatiei va continua sa scada pana la finele anului curent in linie cu cea mai recenta prognoza pe termen mediu, publicata in Raportul asupra inflatiei din august, care anticipa coborarea acesteia la 7,5% in decembrie 2023, la 4,4% in decembrie 2024 si la 3,8% la finele orizontului proiectiei. S-a sesizat ca descresterea asteptata a ratei anuale a inflatiei este atribuibila tot factorilor pe partea ofertei, mai cu seama efectelor de baza si ajustarilor descendente ale cotatiilor unor marfuri, indeosebi ale materiilor prime agroalimentare, dar si recoltei bogate de legume-fructe pe plan intern, precum si plafonarii temporare a adaosului comercial la produse alimentare de baza, prezumata a fi prelungita cu inca trei luni", potrivit sursei citate.

Potrivit informatiilor obtinute, principalele efecte de scadere a inflatiei vor fi observate in special in domeniul energiei si al alimentelor, atat cele procesate, cat si cele cu preturi fluctuante. Aceste evolutii vor influenta dinamica inflatiei de baza. Desi aceste efecte vor fi mai puternice in viitorul apropiat decat se anticipase initial, ele vor fi echilibrate doar partial de cresterea mai accentuata a preturilor la combustibili, ca rezultat al unei cotatii la petrol care a depasit asteptarile, asa cum au subliniat membrii Consiliului.

"Dincolo de orizontul apropiat de timp, balanta riscurilor decurgand din actiunea factorilor pe partea ofertei inclina insa evident in sens ascendent, data fiind perspectiva majorarii si introducerii in debutul anului viitor a unor taxe si impozite indirecte in scopul continuarii consolidarii bugetare, al caror impact inflationist, desi relativ modest si tranzitoriu, va ridica pe termen scurt traiectoria descrescatoare a ratei anuale a inflatiei peste cea evidentiata in prognoza din luna august, situata inca considerabil deasupra intervalului tintei, au semnalat in mai multe interventii membrii Consiliului. Influente inflationiste ar putea sa vina pe termen scurt si din modificarile de impozite directe si din eliminarea unor facilitati fiscale recent aprobate, precum si din eventuala majorare succesiva a nivelului salarizarii minime, de natura sa afecteze costurile firmelor, au sustinut mai multi membri ai Consiliului", conform informatiilor BNR.

Membrii Consiliului au observat ca, desi se preconizeaza presiuni inflationiste crescute din cauza ciclului economic actual, acestea vor fi mai atenuate in viitorul imediat decat in estimarile anterioare. Aceasta se datoreaza evaluarilor recente care arata o incetinire notabila a cresterii trimestriale a PIB in a doua jumatate a anului, in comparatie cu prognozele, mai ales dupa cresterea neasteptata din trimestrul II. Aceste tendinte sugereaza o contractie mai rapida a surplusului de cerere in semestrul II 2023, cu o revenire la nivelurile prognozate in august pana la sfarsitul anului si o recuperare a ritmului anual de crestere a PIB de la scaderea inregistrata in trimestrul II.

Membrii Consiliului au remarcat ca, potrivit datelor frecvent actualizate, investitiile au fost probabil motorul principal al cresterii economice in trimestrul III. Mai mult, o dinamica crescatoare a exporturilor este de asteptat, avand in vedere ca ritmul anual al exporturilor de bunuri si servicii a depasit cel al importurilor in prima luna a trimestrului III.

In acest context, deficitul comercial a inregistrat o scadere semnificativa pe parcursul anului in iulie, in timp ce reducerea deficitului de cont curent a fost mai moderata comparativ cu anul anterior, in mare parte datorita deteriorarii balantei veniturilor primare, asa cum au subliniat membrii Consiliului.

Pentru perioada ce urmeaza anului in curs, BNR subliniaza ca exista anumite incertitudini si riscuri legate de evolutia economiei si a inflatiei pe termen mediu, cauzate in principal de viitoarele strategii fiscale si de setul de masuri bugetare preconizate pentru 2024. Acestea ar putea accelera diminuarea presiunilor inflationiste si ar putea determina o revenire mai rapida a inflatiei in cadrul tintei stabilite, asa cum au indicat constant membrii Consiliului. Totodata, strategia de ajustare fiscala este de asteptat sa intensifice corectarea deficitului de cont curent si sa scada deficitul bugetar, avand impact pozitiv asupra costurilor financiare si a cursului leului. Membrii Consiliului au subliniat importanta acestei strategii, mai ales in contextul procedurilor legate de deficitul excesiv si al angajamentelor luate, dar si avand in vedere conditiile altor acorduri cu Comisia Europeana.

In aceasta discutie, membrii Consiliului au reiterat necesitatea unei atrageri si utilizari judicioase a fondurilor europene, mai ales cele legate de programul Next Generation EU. Aceste fonduri sunt vitale pentru punerea in aplicare a reformelor structurale esentiale, tranzitia energetica, cresterea potentialului economic si consolidarea rezistentei economiei Romaniei.

De asemenea, s-au evidentiat anumite incertitudini si riscuri asociate cu previziunile economice si inflationiste pe termen mediu, cauzate atat de conflictul din Ucraina, cat si de evolutiile mai putin favorabile decat se anticipa in economiile europene in ultima perioada.

Membrii Consiliului au convenit in unanimitate ca situatia analizata sustine pastrarea neschimbata a ratei dobanzii de politica monetara. Aceasta are ca scop reintoarcerea durabila a inflatiei anuale in conformitate cu tinta fixa de 2,5% a1 punct procentual, asigurand in acelasi timp ancorarea anticiparilor inflationiste pe termen mediu, pentru o crestere economica durabila.

De asemenea, s-a subliniat nevoia de a urmari cu atentie evolutiile din mediul local si global, astfel incat BNR sa-si poata ajusta instrumentele pentru a atinge obiectivul principal de stabilizare a preturilor pe termen mediu.

In lumina acestor circumstante, Consiliul de administratie al BNR a hotarat in mod unanime sa pastreze rata dobanzii de politica monetara la 7,00%. De asemenea, a decis sa mentina rata dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00% si rata dobanzii pentru facilitatea de depozit la 6,00%. Tot in unanimitate, Consiliul a optat sa mentina neschimbate nivelurile curente ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru angajamentele in lei si in valuta ale bancilor.

Foto: pixabay.com

Adriana Vaduva