Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei (BNR) a optat pentru mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la pragul de 7% pe anum, o decizie comunicata oficial de institutie. Aceasta reprezinta o continuare a politicii monetare stabilizate inca din ianuarie anul trecut, cand BNR a ajustat dobanda cheie de la 6,75% la 7%.
In acelasi cadru, BNR a decis sa pastreze ratele dobanzilor pentru facilitatile de creditare (Lombard) la 8% si pentru facilitatile de depozit la 6%, alaturi de mentinerea cotelor pentru rezervele minime obligatorii aplicate pasivelor in lei si valuta ale bancilor.
Anuntul vine in contextul unei cresteri a ratei anuale a inflatiei, care a atins 7,41% in ianuarie 2024, fata de 6,61% in decembrie 2023, marcand o usoara scadere la 7,23% in februarie. Expansiunea inflatiei este atribuita, in mare masura, dinamicii preturilor energiei electrice si ale altor produse cum ar fi combustibilii si tutunul, acestea din urma influentate de cresterea accizelor si cotatiei petrolului.
Pe de alta parte, rata anuala ajustata a inflatiei CORE2 a aratat o tendinta de incetinire in primele luni ale anului 2024, ajungand la 7,6% in februarie, de la 8,4% in decembrie 2023. Acest ritm mai lent de decelerare a fost influentat de ajustarile preturilor la produsele agroalimentare, efectele de plafonare a marjelor comerciale la alimentele de baza, precum si de evolutia preturilor importurilor. Totusi, aceasta evolutie a fost temperata de impactul masurilor fiscale introduse la inceputul anului, asteptarile inflationiste pe termen scurt si majorarile de costuri salariale, care au fost, intr-o anumita masura, transferate asupra preturilor unor servicii si produse, stimuland, partial, cererea de consum.
Banca Nationala a Romaniei (BNR) a raportat o usoara crestere a ratei anuale a inflatiei, masurata prin indicele armonizat al preturilor de consum (IAPC), care a atins 7,1% in februarie 2024, comparativ cu 7% in decembrie 2023. Totodata, rata medie anuala a inflatiei, calculata prin indicele preturilor de consum (IPC), a inregistrat o scadere la 9,1% in februarie 2024, de la 10,4% in decembrie 2023. In acelasi timp, rata medie anuala a inflatiei bazata pe IAPC a scazut la 8,7% in februarie 2024, fata de 9,7% in decembrie 2023.
In ceea ce priveste activitatea economica, BNR a observat o contractare de 0,5% in trimestrul IV 2023 comparativ cu trimestrul anterior, marcand o incetinire mai accentuata decat se anticipase, dupa o crestere de 1% in trimestrul III. Aceasta evolutie sugereaza o restrangere mai mare a excedentului de cerere agregata in perioada respectiva.
Cu toate acestea, comparativ cu acelasi trimestru al anului precedent, cresterea PIB a accelerat la 3% in trimestrul IV 2023, de la 1,9% in trimestrul III. Aceasta crestere anuala a fost in mare parte sustinuta de investitiile in formarea bruta de capital fix, dar un impuls semnificativ a provenit si din cresterea consumului gospodariilor, reflectand revitalizarea achizitiilor de bunuri si servicii.
In schimb, exportul net a avut o contributie negativa semnificativa la cresterea economica in ultimul trimestru al anului, datorita unei reaccelerari a importurilor de bunuri si servicii care a depasit cresterea exporturilor. Aceasta a dus la o crestere a deficitului balantei comerciale si a deficitului de cont curent in termeni anuali in acel interval, desi pe parcursul intregului an, ambele deficite au scazut vizibil comparativ cu 2022, reflectand o ajustare in balanta de plati a tarii.
Ultimele rapoarte sugereaza o crestere trimestriala mai robusta a economiei romanesti in primele trei luni ale anului 2024, depasind anticipatiile anterioare, desi pe fondul unei incetiniri a cresterii anuale a PIB. Aceasta evolutie este rezultatul unor tendinte divergente in cadrul componentelor cererii agregate si intre diferite sectoare economice.
In ianuarie 2024, vanzarile cu amanuntul au inregistrat o accelerare notabila fata de anul precedent, contrastand cu scaderi semnificative in productia industriala si in sectorul constructiilor, acesta din urma suferind un declin major dupa sase trimestre de crestere rapida. Importurile de bunuri si servicii au continuat sa depaseasca exporturile, desi decalajul s-a redus fata de trimestrul anterior, contribuind la o temperare a cresterii deficitului comercial. Cu toate acestea, deficitul de cont curent s-a amplificat datorita deteriorarii balantelor veniturilor.
Pe piata muncii, numarul angajatilor si costul unitar al fortei de munca au inregistrat cresteri, in timp ce rata somajului a crescut usor la inceputul anului 2024. In acelasi timp, intentiile de angajare si deficitul de forta de munca au cunoscut o intensificare, in special in servicii si constructii.
Din punct de vedere monetar, ratele dobanzilor interbancare au ramas relativ stabile, urmate de scaderi minore, in timp ce randamentele pe termen lung ale obligatiunilor de stat au urmat o tendinta ascendenta, fluctuanta, in linie cu pietele internationale, pe fondul ajustarilor asteptarilor investitorilor legate de politica monetara a Fed. Cursul de schimb leu/euro a ramas relativ stabil, cu o corectie usoara spre sfarsitul perioadei analizate.
In ceea ce priveste creditarea, dinamica anuala a creditului privat a inregistrat o scadere in ianuarie 2024, influentata de reducerea componentei in valuta, dar si de o usoara incetinire a cresterii creditului in lei, reflectand astfel schimbari in structura creditarii sectorului privat.
Adriana Vaduva