Numarul mediu anual al locurilor de munca vacante la nivel national a fost, in 2024, de 35.900, in scadere cu 4.000 fata de anul anterior, potrivit datelor publicate de Institutul National de Statistica (INS). Rata medie anuala a posturilor neocupate s-a redus la 0,70%, cu 0,08 puncte procentuale mai putin fata de 2023.
Cele mai ridicate rate ale locurilor vacante s-au inregistrat in sectorul energetic (1,56%), activitati culturale si recreative (1,44%) si administratia publica (1,36%).
Industria prelucratoare a concentrat peste 21% din totalul locurilor vacante – aproximativ 7.600 –, cu o rata medie anuala de 0,70%.
Sectorul bugetar a detinut aproape un sfert din posturile vacante, cele mai multe regasindu-se in administratie publica (3.700), sanatate si asistenta sociala (3.300) si invatamant (1.500).
Cele mai reduse oportunitati au fost in industria extractiva (0,21%), alte servicii (0,26%) si tranzactii imobiliare (0,32%).
Locurile de munca vacante in 2024: cele mai mari scaderi in imobiliare, IT si finante; usoare cresteri in energie si constructii
Datele publicate de Institutul National de Statistica arata ca, in 2024, cele mai pronuntate scaderi ale ratei medii anuale a locurilor de munca vacante, fata de 2023, s-au inregistrat in sectorul imobiliar (-0,53 puncte procentuale), intermedieri financiare si asigurari (-0,37 pp), respectiv in domeniul informatiilor si comunicatiilor (-0,27 pp).
Ca numar mediu anual, industria prelucratoare a pierdut cele mai multe posturi vacante, cu un recul de 2.400, urmata de IT&C si comert, fiecare cu 600 de pozitii mai putin fata de anul anterior.
Pe de alta parte, s-au remarcat usoare cresteri ale ratei locurilor vacante in productia si furnizarea de energie (+0,17 pp), dar si in constructii si sectorul cultural-recreativ (+0,09 pp fiecare).
Numarul efectiv al joburilor vacante a crescut mai vizibil in constructii (+400), invatamant si sanatate (+200 fiecare), indicand o usoara revigorare a cererii de forta de munca in aceste domenii.
Cererea de forta de munca in 2024: cei mai cautati au fost specialistii, muncitorii calificati si lucratorii din servicii. Bucuresti-Ilfov a concentrat peste o treime din joburile vacante
In 2024, angajatorii romani au manifestat cel mai ridicat interes pentru angajarea specialistilor in diverse domenii (grupa majora 2), unde rata medie anuala a locurilor de munca vacante s-a situat la 0,87%, potrivit datelor publicate de Institutul National de Statistica. Acestia au fost urmati de muncitorii calificati (grupa 7) cu o rata de 0,73% si lucratorii in servicii (grupa 5), cu 0,70%.
La polul opus, cea mai slaba cerere a fost inregistrata in agricultura, silvicultura si pescuit (grupa 6), cu doar 100 de locuri vacante (0,24%), si in randul conducerii executive si legislative (grupa 1), cu aproximativ 1.500 de posturi disponibile (0,41%).
Din perspectiva regionala, zona Bucuresti-Ilfov s-a distins prin cea mai mare rata medie anuala a locurilor de munca vacante – 1,10%, urmata de regiunile Vest (0,72%) si Nord-Vest (0,69%).
Capitala si judetele invecinate au cumulat peste 37% din numarul mediu anual al locurilor vacante din intreaga tara, cu un total de 13.400 de posturi neocupate. Regiunile Nord-Vest (4.800), Centru (3.600) si Vest (3.500) completeaza clasamentul, insumand, impreuna, circa o treime din totalul locurilor de munca vacante la nivel national.
Oltenia si Sud-Muntenia, cele mai slabe piete regionale ale muncii in 2024. Doar Bucuresti-Ilfov a ramas pe crestere
In 2024, cele mai reduse oportunitati de angajare s-au inregistrat in regiunile Sud-Vest Oltenia si Sud-Muntenia, potrivit datelor publicate de Institutul National de Statistica. In Oltenia, rata medie anuala a locurilor de munca vacante s-a situat la doar 0,36%, cu un numar mediu de aproximativ 1.400 de posturi libere. Sud-Muntenia a consemnat o rata de 0,52%, cu 2.900 de locuri vacante.
Comparativ cu anul precedent, singura regiune unde numarul locurilor vacante a crescut usor a fost Bucuresti-Ilfov, care a mentinut rata de 1,10% si a castigat 200 de posturi vacante in plus. In restul tarii, trendul a fost descendent pe ambele fronturi: si ca rata a locurilor vacante, si ca volum total.
Cele mai semnificative ajustari negative s-au consemnat in regiunea Vest, unde rata a scazut cu 0,22 puncte procentuale, iar numarul de posturi vacante a scazut cu 1.100. Regiunile Nord-Est si Nord-Vest au inregistrat de asemenea scaderi notabile, cu -0,16, respectiv -0,12 puncte procentuale, in timp ce numarul de locuri vacante s-a redus cu 900, respectiv 800.
Datele confirma o tendinta de slabire a cererii de forta de munca in majoritatea regiunilor, in contextul unei activitati economice moderate si al unui climat de investitii mai precaut.
Foto: pixanay.com
Adriana Vaduva