Ministerul Finantelor va crea un centru centralizat de servicii si date, un Hub Financiar, destinat colectarii, gestionarii si furnizarii de informatii actualizate, verificate si de incredere de natura financiara, patrimoniala sau legate de fondurile publice, disponibile pentru toti actorii interesati.
Conform unui proiect al ministerului, disponibil pentru consultare publica, acest Hub va include mai multe componente esentiale: Infrastructura de baza, Infrastructura ca serviciu (IaaS), Platforma ca serviciu (PaaS), Software-ul ca serviciu (SaaS), asa cum sunt ele definite in Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 89/2022. Aceasta se refera la infiintarea, administrarea si dezvoltarea infrastructurilor si serviciilor informatice de tip cloud folosite de autoritati si institutii publice, fiind aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2023, inclusiv sistemele informatice care vor fi gazduite pe aceasta infrastructura.
"Scopul obiectivului de investitii in Hub-ul Financiar, de uz si interes public national pentru securitatea financiara a statului, este realizarea unei infrastructuri hardware si software omogene de interes esential pentru securitatea financiara a statului, dezvoltata in conditii de securitate cibernetica, cu respectarea dispozitiilor Legii nr. 163/2021 privind adoptarea unor masuri referitoare la infrastructuri informatice si de interes national si conditiile implementarii retelelor 5G, implementarea investitiilor in tehnologia informatiei si comunicatiilor TIC - parte componenta si a PNRR din domeniul de activitate al M.F., prin realizarea unei infrastructuri optimizate tehnic si financiar si prin abordarea unitara a proiectelor de infrastructura TIC, care ofera urmatoarele avantaje: distribuirea judicioasa a varfurilor de sarcina; intretinerea uniforma, mai eficienta prin competente mai rapid formate a sistemelor aflate in productie; utilizarea unui sistem de securitate si monitorizare unitar; evitarea formarii de silozuri (sisteme informatice care functioneaza de sine statator, cu slaba inter-operativitate); costuri recurente semnificativ mai mici", se arata in nota de fundamentare care insoteste proiectul de act normativ.
Ministerul Finantelor arata ca principalele beneficii economice care sunt avute in vedere dupa realizarea sistemului informatic integrat sunt functionarea corespunzatoare a institutiilor publice si plata salariilor in sectorul bugetar, pensiilor si a ajutoarelor sociale; impiedicarea blocarii sistemului financiar-bancar din Romania deoarece Trezoreria are in sistemul national de plati o pondere relativ egala cu suma activitatilor celorlalte banci; platile efectuate de catre contribuabili pot fi evidentiate in sistemul fiscal fara a intarzia nejustificat reluarea activitatilor normale ale operatorilor economici; evitarea blocarii traficului in vamile de frontiera (rutier, fluvial, aerian) deoarece fac imposibila incasarea drepturilor de import/taxe vamale, accize si TVA) pentru marfurile care sunt introduse pe teritoriul Uniunii Europene, prin birourile vamale de frontiera.
"Situatia extraordinara care impune reglementarea prin OUG a Hub-ului Financiar este generata inclusiv de conflictele armate pendinte, precum si de amenintarea de extindere a acestora si aparitia altora, respectiv nevoia urgenta de crestere, in acest context, a rezilientei capabilitatilor sistemelor si retelelor informatice ale M.F., inclusiv prin prisma necesitatii asigurarii securitatii datelor personale ale cetatenilor romani. Situatia extraordinara este cauzata si de cresterea volumului informatiilor din bazele de date critice administrate de M.F. si necesitatea consolidarii si interconectarii acestora, precum si necesitatea asigurarii in mod unitar a securitatii cibernetice a acestora, in contextul conflictelor conventionale si neconventionale din vecinatatea Romaniei si a revolutiei digitale care acapareaza toate statele lumii", se mai arata in nota de fundamentare.
Securitatea cibernetica a Hub-ului Financiar va fi garantata de Centrul National Cyberint din cadrul Serviciului Roman de Informatii, in conformitate cu atributiile stabilite de Legea nr. 58/2023 privind securitatea si apararea cibernetica a Romaniei. Aceasta include si modificari ale unor acte normative, cu sustinerea Centrului National pentru Informatii Financiare.
Initiatorii proiectului sustin ca acesta va contribui la cresterea substantiala a veniturilor colectate de ANAF, cu un obiectiv de crestere de cel putin 2,5% din PIB, si la reducerea decalajului TVA cu 5 puncte procentuale pana in 2026, comparativ cu nivelurile din 2019.
In plus, se asteapta ca proiectul sa eficientizeze costurile Ministerului Finantelor, sa diminueze birocratia si evaziunea fiscala si sa promoveze antreprenoriatul.
In momentul de fata, infrastructura informatica a Ministerului Finantelor este cel mai mare furnizor de date din Romania pentru entitati guvernamentale si institutii financiare, atat nationale, cat si internationale. Aceasta ofera servicii electronice diversificate pentru contribuabili, incluzand atat persoane fizice, cat si juridice, institutii publice, angajatii Ministerului Finantelor si entitatile aflate sub jurisdictia sa. Sistemul informatic al Ministerului cuprinde aproximativ 600 de aplicatii informatice si este folosit direct si constant de aproximativ 27.000 de utilizatori interni, 13.000 de institutii publice, dintre care circa 3.200 sunt unitati administrativ-teritoriale, 500.000 de companii si organizatii, precum si peste 3.000.000 de cetateni, conform detaliilor furnizate de initiatorii proiectului.
Foto: pixabay.com
Adriana Vaduva