Membrii Consiliului de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei (BNR) estimeaza o accelerare progresiva a cresterii economice pentru anii 2024 si 2025, un ritm chiar mai rapid decat cel anticipat anterior. Aceasta evolutie pozitiva este atribuita atenuarii inflatiei si unei redresari graduale a cererii externe. Un rol determinant in aceasta dinamica il are politica fiscala adoptata, precum si eficientizarea utilizarii fondurilor europene provenite din instrumentul Next Generation EU. Aceste factori sunt vazuti ca piloni centrali in sustinerea expansiunii economice a Romaniei in perioada urmatoare.
"Referitor la viitorul pozitiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au aratat ca, dupa ce a incetinit usor peste asteptari in 2023, cresterea economica este asteptata sa accelereze progresiv in 2024 si 2025, si ceva mai pronuntat decat s-a anticipat anterior, in conditiile temperarii inflatiei si ale redresarii treptate a cererii externe, dar mai ales pe fondul conduitei politicii fiscale si al utilizarii fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU. Perspectiva face probabila o restrangere foarte lenta a excedentului de cerere agregata, mai ales pe parcursul anului 2025, si mentinerea acestuia la o valoare semnificativa la finele orizontului prognozei, au punctat unii membri ai Consiliului", se arata in Minuta sedintei Consiliului de Administratie pe probleme de politica monetara.
Conform sursei amintite mai sus, consumul gospodariilor este proiectat sa fie motorul principal al cresterii Produsului Intern Brut (PIB) in acest an si sa continue sa aiba un rol cheie si in 2025. Aceasta tendinta este alimentata de cresteri substantiale ale salariilor si transferurilor sociale, care coincid cu o scadere a ratei inflatiei si cu mentinerea unor rate reale scazute ale dobanzilor pentru credite si depozite.
Documentul subliniaza, de asemenea, ca formarea bruta de capital fix va continua sa contribuie semnificativ la cresterea economica. Chiar daca se anticipeaza o incetinire marcanta a acestei dinamici in perioada 2024-2025, dupa expansiunea semnificativa din 2023, nivelurile activitatii de investitii sunt asteptate sa ramana ridicate dintr-o perspectiva istorica.
"S-a apreciat ca activitatea de investitii va fi sustinuta pe mai departe de atragerea si utilizarea fondurilor europene, intr-un volum important, insa in scadere fata de 2022-2023, si in contextul persistentei incertitudinilor asociate programelor si executiilor bugetare, precum si tensiunilor geopolitice si evolutiilor economice din Europa. In schimb, evolutia exportului net este asteptata sa redevina semnificativ mai contractionista in 2024 decat s-a anticipat anterior, iar aportul ei la dinamica PIB sa ramana negativ in 2025, in conditiile revigorarii relativ mai rapide a absorbtiei interne. Pe acest fond, deficitul de cont curent isi va incetini probabil puternic corectia descendenta ca pondere in PIB in 2024-2025 si se va mentine, in consecinta, mult deasupra standardelor europene, continuand sa constituie o vulnerabilitate majora si sa induca riscuri la adresa inflatiei, primei de risc suveran si, in final, a sustenabilitatii cresterii economice", au subliniat membrii Consiliului.
Membrii Consiliului de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei (BNR) subliniaza ca exista incertitudini si riscuri crescute care influenteaza perspectiva activitatii economice si evolutia inflatiei pe termen mediu. Aceste riscuri provin din politica fiscala si cea de venituri, cu puncte de preocupare specifice pentru 2024, cum ar fi rezultatele executiei bugetare din primele luni ale anului, evolutia salariilor in sectorul public si efectele complete ale noii legi a pensiilor. In plus, situatia geopolitica, inclusiv razboiul din Ucraina si conflictul din Orientul Mijlociu, precum si evolutiile economice la nivel european, in special in Germania, continua sa constituie surse majore de incertitudine pentru economia romaneasca.
De asemenea, cele mai recente evaluari ale BNR reconfirma o perspectiva de descrestere a ratei anuale a inflatiei pe parcursul urmatoarelor opt trimestre, desi aceasta descrestere va fi mai lenta decat in 2023. Se asteapta ca rata anuala a inflatiei sa scada la 4,9% in decembrie 2024, o ajustare usor mai ridicata fata de procentul de 4,7% anticipat anterior. Proiectia indica o apropiere marginala de intervalul tintit, cu o rata estimata de 3,4% in martie 2026, conform prognozelor anterioare.
"S-a sesizat ca descresterea va fi antrenata si in perspectiva prioritar de factorii pe partea ofertei. Actiunea dezinflationista a acestora va slabi insa progresiv, si mai pronuntat pe termen scurt decat s-a anticipat anterior, au apreciat membrii Consiliului, facand referiri la influentele in atenuare asteptate sa decurga din efecte de baza si din corectii descendente ale cotatiilor marfurilor agroalimentare, dar si la dinamicile relativ mai ridicate anticipate pe segmentele combustibili si produse din tutun in urmatoarele trimestre. Totodata, s-a convenit ca evolutia cotatiei titeiului si a altor materii prime ramane o sursa de riscuri inflationiste, cel putin pe termen scurt, mai ales in contextul tensiunilor geopolitice", se mentioneaza in Minuta.
Conform informatiilor disponibile, presiunile inflationiste determinate de factori fundamentali sunt asteptate sa persiste si sa se atenueze doar marginal pe durata perioadei proiectate. Acest fenomen este anticipat in contextul in care restrangerea excedentului de cerere agregata este prognozata sa evolueze foarte lent pe parcursul urmatoarelor opt trimestre, cu o valoare inca semnificativa la sfarsitul acestui interval, conform sursei citate.
De asemenea, se preconizeaza ca cresterea costului unitar cu forta de munca va avea doar o temperare usoara in cursul acestui an, ramanand totusi la un nivel relativ accelerat. Mai multi membri ai Consiliului de Administratie au subliniat posibilitatea ca aceasta crestere sa fie transferata, cel putin partial, in preturile de consum, proces ce ar putea fi influentat de dinamica cererii de consum pe diferite segmente de piata. Aceste tendinte sugereaza o abordare prudenta in politica monetara pentru gestionarea inflatiei in contextul economic actual.
"Inflatia de baza va recepta insa si influentele dezinflationiste insemnate, dar in atenuare/epuizare, ce vor continua probabil sa vina din efecte de baza si din corectii descendente ale cotatiilor marfurilor, precum si din plafonarea adaosului comercial la alimente de baza. De asemenea, efecte dezinflationiste consistente sunt de asteptat din ajustarea descendenta graduala a anticipatiilor inflationiste pe termen scurt, iar altele moderate din decelerarea cresterii preturilor importurilor, au subliniat membrii Consiliului. In aceste conditii, rata anuala a inflatiei CORE 2 ajustat va continua probabil sa scada putin mai alert decat dinamica inflatiei headline, dar pe o traiectorie usor mai ridicata decat cea anticipata anterior, coborand la 5,3 la suta in decembrie 2024 si la 3,5 la suta la finele orizontului proiectiei, comparativ cu valorile de 5,0 la suta si respectiv 3,6 la suta indicate de prognoza precedenta pentru aceleasi momente de referinta", se mai arata in document.
In cadrul sedintei din 13 mai, Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei (BNR) a optat pentru mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la 7% pe an. Decizia vine in contextul in care rata dobanzii cheie este stabila din ianuarie anul trecut, cand a fost majorata de la 6,75% la 7%.
Totodata, Consiliul a decis sa mentina rata dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an si rata dobanzii pentru facilitatea de depozit la 6% pe an. In plus, au fost pastrate nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit, semnaland astfel o abordare prudenta in gestionarea politicii monetare in contextul economic curent.
Foto: pixabay.com
Adriana Vaduva