Deficitul bugetar al Romaniei a crescut semnificativ in 2024, ajungand la 8,65% din PIB, comparativ cu 5,61% din PIB in 2023, potrivit datelor publicate de Ministerul Finantelor. Aceasta este una dintre cele mai mari valori inregistrate in ultimele doua decenii, fiind depasita doar de nivelurile consemnate in 2009 (9,5% din PIB) si in anul pandemiei, 2020 (9,2% din PIB), conform metodologiei ESA.

Executia bugetara pe anul trecut s-a incheiat cu un deficit de 152,72 miliarde de lei, fata de 90,06 miliarde de lei in 2023, ceea ce evidentiaza o deteriorare semnificativa a echilibrului fiscal.

In ciuda acestui deficit in crestere, veniturile totale la bugetul general consolidat au insumat 574,60 miliarde de lei in 2024, inregistrand un avans anual de 10,4%. Cresterea a fost sustinuta in principal de incasarile din veniturile curente (+17,4%), cu aport semnificativ din contributiile de asigurari, TVA, accize, impozitul pe salarii si venit, impozitul pe profit si veniturile nefiscale. O parte din aceste incasari a fost influentata de efectele amnistiei fiscale prevazute de O.U.G. nr. 107/2024.

Veniturile provenite din impozitul pe salarii si venit au totalizat 49,04 miliarde de lei, inregistrand o crestere anuala de 21,4%. Aceasta evolutie a fost determinata de modificarile legislative privind eliminarea facilitatilor fiscale acordate angajatilor din constructii, agricultura, industria alimentara si sectorul IT, dar si de majorarea salariului minim brut pe economie. Cresterea veniturilor din impozitul pe salarii (+20%) a depasit avansul fondului de salarii din economie (+16,8%), reflectand impactul noilor masuri fiscale.

In acest context, presiunile asupra bugetului raman ridicate, iar reducerea deficitului in anii urmatori va necesita ajustari fiscale semnificative, avand in vedere dezechilibrele macroeconomice persistente.

Cresteri semnificative ale incasarilor din impozite, dar impact negativ din restituirea CASS si sponsorizari

Ministerul Finantelor a raportat evolutii pozitive in mai multe categorii de incasari fiscale pentru anul 2024. Veniturile din impozitul pe veniturile din pensii au inregistrat o crestere spectaculoasa de 60,3%, iar incasarile aferente declaratiei unice au avansat cu 13,9%. In schimb, impozitul pe dividende a inregistrat un declin de 3,1%, influentat de efectul de baza ridicat din ianuarie 2023, cand distribuirea semnificativa a dividendelor pe baza situatiilor financiare interimare din 2022 a generat incasari mai mari, aplicandu-se atunci cota de impozit de 5%.

Incasarile din contributiile de asigurari sociale au totalizat 189,51 miliarde de lei, in crestere cu 19,4% fata de anul anterior, depasind ritmul de crestere al fondului de salarii din economie. Aceasta evolutie a fost determinata de eliminarea facilitatilor fiscale pentru angajatii din constructii, agricultura, industria alimentara si IT, dar si de majorarea salariului minim brut pe economie. Totusi, incasarile au fost afectate negativ de restituirea contributiilor de asigurari sociale de sanatate (CASS) pentru pensionari, conform O.U.G. nr. 4/2023, precum si de extinderea facilitatii care permite scutirea a 300 de lei lunar din obligatiile salariale pentru anumite categorii de angajati.

In ceea ce priveste impozitul pe profit, incasarile au totalizat 35,98 miliarde de lei, inregistrand o crestere anuala de 23,5%. Aceasta evolutie a fost impulsionata de majorarea veniturilor din impozitul pe profit, inclusiv din noul impozit minim pe cifra de afaceri aplicat agentilor economici, precum si de incasarile suplimentare din sectorul bancar. Cu toate acestea, redirectionarea unei parti a impozitului pe profit catre sponsorizari si acte de mecenat, conform Legii nr. 322/2021, a redus incasarile cu aproximativ 400 de milioane de lei.

In ansamblu, cresterea incasarilor fiscale reflecta atat modificarile legislative din ultimul an, cat si dinamica pozitiva a unor sectoare economice, insa presiunile asupra bugetului raman ridicate, avand in vedere nivelul record al deficitului public.

Cresteri semnificative ale incasarilor din TVA si accize, dar scadere a fondurilor UE rambursate

Ministerul Finantelor a raportat o crestere de 15,9% a incasarilor nete din TVA in 2024, acestea totalizand 120,95 miliarde de lei. Evolutia pozitiva a fost sustinuta de masurile fiscale adoptate prin Legea nr. 296/2023, care au majorat cotele TVA pentru produse cu continut ridicat de zahar, servicii turistice, transport de persoane in scop turistic, livrarea locuintelor sociale, precum si pentru panourile fotovoltaice si alte echipamente de eficienta energetica. Nivelul rambursarilor de TVA s-a mentinut similar cu cel din anul precedent.

Incasarile din accize au inregistrat un avans considerabil, ajungand la 46,33 miliarde de lei, in crestere cu 24,3% fata de anul anterior. Cresterea a fost determinata in principal de accizele pentru produsele energetice, care au crescut cu 27%, si de incasarile din accizele pentru tutun, care au avansat cu 19,2%. Volatilitatea lunara a incasarilor din accize ramane ridicata, fiind influentata de strategiile operatorilor economici privind antrepozitarea fiscala a produselor accizabile.

Veniturile nefiscale au ajuns la 49,06 miliarde de lei, marcand un avans de 17,2% fata de 2023, pe fondul cresterii incasarilor din dividende si varsamintele din veniturile nete ale Bancii Nationale a Romaniei (BNR).

In schimb, sumele rambursate de Uniunea Europeana pentru plati efectuate si donatii au scazut cu 37%, ajungand la 42,62 miliarde de lei. Aceasta reducere semnificativa poate indica o intarziere in procesul de absorbtie a fondurilor europene.

Pe partea de cheltuieli, executia bugetului general consolidat s-a ridicat la 727,32 miliarde de lei, in crestere cu 19,1% fata de anul anterior. Ponderea cheltuielilor in PIB a urcat de la 38,06% in 2023 la 41,22% in 2024, marcand o crestere de 3,16 puncte procentuale.

Cheltuielile de personal au ajuns la 164,60 miliarde de lei, inregistrand un avans de 24% comparativ cu anul precedent, reprezentand 9,3% din PIB – cu un punct procentual mai mult decat in 2023. Aceasta crestere reflecta majorarile salariale implementate in ultimii doi ani.

Cheltuielile cu bunuri si servicii au fost de 93,66 miliarde de lei, cu 21,4% mai mari decat in 2023. Cea mai mare crestere a fost inregistrata la bugetele locale (+15,4%) si la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate (+23,8%), unde sumele au fost directionate catre decontarea medicamentelor compensate si a celor utilizate in programele nationale de sanatate.

Aceasta dinamica a veniturilor si cheltuielilor indica un buget aflat sub presiune, cu deficite mari si o crestere accelerata a cheltuielilor publice, in special pe segmentul salarial si al serviciilor sociale.

Crestere semnificativa a cheltuielilor bugetare in 2024, cu impact major pe dobanzi, asistenta sociala si investitii

Cheltuielile bugetului general consolidat au continuat sa creasca in 2024, reflectand presiuni majore pe mai multe segmente, de la dobanzi si asistenta sociala, pana la investitii si subventii.

Dobanzile si asistenta sociala, printre principalele surse de crestere

Costurile cu dobanzile au ajuns la 36,28 miliarde de lei, inregistrand un avans de 6,37 miliarde de lei fata de anul precedent, pe fondul cresterii datoriei publice si al dobanzilor ridicate.

Cheltuielile cu asistenta sociala au urcat la 223,93 miliarde de lei, in crestere cu 17,2% comparativ cu 2023. Aceasta evolutie a fost determinata, in principal, de:

• Majorarea punctului de pensie cu 13,8% incepand cu 1 ianuarie 2024, de la 1.785 lei la 2.032 lei;
• Cresterea indemnizatiei sociale pentru pensionari (pensia minima), de la 1.125 lei la 1.281 lei;
• Recalcularea pensiilor publice incepand cu 1 septembrie 2024, conform Legii nr. 360/2023;

Compensarea facturilor la energie electrica si gaze naturale, care a implicat plati de 3,46 miliarde de lei de la bugetul de stat.

Subventii si alte cheltuieli

Bugetul destinat subventiilor a totalizat 17,1 miliarde de lei, fiind directionat in principal catre:

• Transportul public de calatori;
• Sprijinirea producatorilor agricoli;
• Schema de compensare a consumului de energie electrica si gaze naturale pentru consumatorii noncasnici, care a reprezentat 3,4 miliarde de lei, echivalentul a 19,86% din totalul subventiilor.

In plus, alte cheltuieli, insumand 19,56 miliarde de lei, au fost alocate pentru:

• Bursele pentru elevi si studenti;
• Sustinerea cultelor religioase;
• Despagubiri civile;
• Plati efectuate de Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor, in baza Legilor nr. 165/2013 si nr. 164/2014.

Fonduri externe si investitii in crestere

Cheltuielile aferente proiectelor finantate din fonduri externe nerambursabile, inclusiv subventiile europene pentru agricultura, au fost de 57,43 miliarde de lei.

Investitiile au reprezentat un segment important al cheltuielilor bugetare, atingand 120,21 miliarde de lei, in crestere cu 19,4% fata de anul precedent. Aceasta suma include atat cheltuielile de capital, cat si programele de dezvoltare finantate din surse interne si externe.

Buget initial proiectat cu un deficit de 5% din PIB

Bugetul pentru 2024 fusese initial construit pe un deficit de 5% din PIB, insa executia bugetara indica depasirea acestui nivel, in conditiile in care cheltuielile au continuat sa creasca pe toate palierele, de la dobanzi si pensii pana la subventii si investitii.

Foto: pixabay.com

Adriana Vaduva