Sistemul fiscal a suferit o serie de schimbari, ca de exemplu cele legate de sistemul de impozitare a locuintelor. Astfel impozitul pe cladiri nu se mai stabileste in functie de calitatea persoanei care detine imobilul, ci in functie de destinatia cladirii, respectiv rezidentiala (scop de locuinta), nerezidentiala (folosita in scop economic: sedii de firme sau persoane fizice autorizate, spatii comerciale, cabinete etc) sau mixta (locuinta + sediu social).

Documentul prin care Guvernul codus de Dacian Ciolos ofera o serie de facilitati fiscale este legea Legea nr. 102/2016 si a intrat in vigoare la jumatatea lunii iunie.

Seful Guvernului crede ca masura va avea efecte pozitive asupra preturilor furnizorilor din domeniu si va stimula derularea in conditii optime a programelor de investitii din fonduri europene nerambursabile, dar si ca reduce evaziunea din domeniu.

Ordinul ministrului justitiei nr. 2.207/C/2016 pentru modificarea Regulamentului de organizare si functionare a Oficiului National al Registrului Comertului si a oficiilor registrului comertului de pe langa tribunale, aprobat prin Ordinul ministrului justitiei nr. 1.082/C/2014 a aparut in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 461 şi a intrat in vigoare la aceeaşi data. Practic, prin intermediul acestui act normativ sunt aduse mai multe modificari regulamentului ONRC, schimbari ce vor duce la o armonizare cu prevederile Legii insolventei persoanelor fizice, care va intra in vigoare la finele acestui an.

Impozitul forfetar va varia in functie de zona in care se afla contribuabilul fiind stabilite cinci categorii distincte de zone, cu coeficienti de zona diferiti.

Indiferent ca solicitantul este mama sau tatal, de la 1 iulie vor trebui respectate noi reguli. Principalele schimbari ce se vor aplica de luna viitoare vor fi introducerea duratei unice de concediu si eliminarea plafonului maxim al indemnizatiei.

Legea nr. 241/2005 este actul normativ care stabileste masurile de prevenire si combatere a infractiunilor de evaziune fiscala si a unor infractiuni aflate in legatura cu acestea. Cea mai blanda pedeapsa cu inchisoarea pentru o fapta de natura infracţionala din sfera evaziunii fiscale este cuprinsa intre sase luni si cinci ani. Sanctiunea poate fi aplicata contribuabililor (orice persoana fizica, persoana juridica sau orice alta entitate fara personalitate juridica ce datoreaza impozite, taxe, contributii si alte sume bugetului general consolidat) care nu refac, cu intentie sau din culpa, documentele de evidenta contabila distruse.

Ordinul MFP nr. 103/2016 anunta dispozitivele care trebuie clarificate „in vederea unei mai bune intelegeri a legislatiei fiscale secundare, eliminarii unor disfunctionalitati si, implicit, pentru abordarea mai facila a prevederilor legale atat de catre contribuabili, cat si de catre organele fiscale”.